Care este clasamentul municipiilor din România, funcție de veniturile atrase, pe anul 2025
Anul 2026 se dovedește a fi un an crucial în stabilizarea economiei României pe fundamente sănătoase, o economie care, cel târziu în 2027, ar trebui să intre în OECD și în 2030, să se apropie de zona Euro.
Anul 2025 a fost an ”valsant” pentru economia României, cu o creștere înfrânată în prima parte a anului, o relativă stagnare în a doua treime și o ușoară revenire pe final de an. Mai mulți factori au contribuit la acești pași de vals, alegerile prezidențiale, impredictibile până la un punct și destul de tensionate, taxe mărite, o coaliție zgomotoasă, declarații despre falimente de țară, mai puțin inspirate, pachete dezbătute și nevotate.
În fine, suntem în 2026, anul în care se așteaptă o revenire a economiei pe un trend crescător, fără sincope sau forțări bruște.
Cum au stat în 2025 marile orașe ale României, toate fiind în creștere față de 2024 și cum este ditribuită bogăția pe regiuni și pe capitale de județ.
Top 10 orașe ale României regășește municipiile care au trecut pragul de 1 miliard lei venituri. adică, un prag de aproximativ 200 milioane de euro, fiind și un al 11-lea oraș la marginea acestui prag. Așadar vorbim de 11 orașe ale României, dezvoltate, centre mari urbane care dețin o pondere uriașă din economia României. Ele sunt și orașele centre universitare, dețin investiții străine importante (așa numite orașe corporatiste), sunt vechi capitale regionale, foarte multe au aerogări internaționale. Și care au arătat importanță în dinamica electorală, influențând voturile.
Bucurerștiul a avut în 2025 venituri de 7,28 mld lei, adică 1,5 miliarde euro. De trei ori mai mult decât capitala Ardealului, Cluj Napoca, oraș care a strâns 2,28 miliarde lei anul trecut. Pe locul 3 la mică distanță, Timișoara a reușit să aibă venituri de 2,11 mld lei. Și imediat sub acest prag, avem Iașiul cu 1,95 mld.
Poziția 5 aparține reședinței actualui premier, Oradea cu 1,89 mld lei, pe 6 sub potențialul pe care îl are, avem Constanța cu 1,48 miliarde lei. Pe locul 7, Craiova păstrează aceeași poziție cu 1,36 miliarde lei. La mică distanță avem Brașovul cu 1,34 miliarde. Iar pe 9, tot sub potențialul pe care îl are, avem Galați cu 1,16 miliarde. Clasamentul celor 10 îl închide Sibiul cu 1 miliard de lei venituri în 2025. Și cum am spus, aproape de acest prag avem Ploieștiul cu venituri de 954 milioane lei.
În total, cele 11 orașe mari au avut venituri proprii de 23 miliarde de lei. Avem așadar, 5 orașe din Transilvania, două din Moldova, unul din Dobrogea, unu din Oltenia și două din Muntenia. O așezare echilibrată, dacă privim și raprtiția demografică.
Aradul și Bacăul cu 794,3, respectiv 693,25 milioane lei urmează în clasamentul veniturilor pe 2025. Piteștiul se află pe poziția 14 cu 672 milioane lei. Și peste 500 de milioane venituri avem Brăila, Baia Mare și Târgu Mureș. Suceava cu 499,14 lei ocupă poziția 18, urmată de Satu Mare și Botoșani pe locul 20, cu 397 milioane lei.
Râmnicu Vâlcea a căzut o poziție față de anul trecut, fiind pe 22 cu 390,06 milioanei lei, în spatele Drobetei Turnu Severin (393,94). Cealaltă reșdința din Oltenia, Slatina, se află pe 26 cu 355,56 milioane lei.
Ultimele trei municipii ca venituri au fost în 2025, Călărași cu 217,4 milioane lei, Slobozia cu 203 milioane lei și Alexandria sub pragul de 200, cu 166, 1 milioane lei venituri. Toate cele trei municipii se află destul de aproape de capitală, ceea ce arată fie o canibalizare economică a acestora de câtre București, fie lipsa unor strategii care să atragă investiții în zonă, având în vedere această apropiere de capitală.
Liviu POPESCU
