Captiv între cele 2 Românii, între greierii de la ţară şi progresiştii din Piaţă

„Cine protestează, maică?” zice tanti Ionica.  „Tinerii, e un protest pentru Europa, stat de drept, ant-PSD”. „Ia dă un pic pe vreme să vezi dacă plouă, că dacă nu plouă, nu merge porumbul”.

Nişte porci strigă de zor în apropiere. Sunt scopiţi, cum se spune pe aici, prin Oltenia noastră. „Ce vor?” „Sunt tineri bine intenţionaţi, educaţi, vor justiţie independentă, valori europene”. Vecinii leagă via. Şi unii udă gazonul. La trei case e o nuntă sau un botez, pentru că se aude muzică. „Am fost la fân. L-a înviorat ploaia de săptămâna trecută. Dar ce salariu au?”. „Au salarii bune, de cel puţin 1000 de euro, nu sunt terchea berchea, IT-isti sau în firme de consultanţă”.

Gâinile s-au strâns în faţa coteţului. A trecut soarele pădurea. Gata, cocoşul conduce gâinile spre „plimbi”. Din cuibare, tanti Ionica a adunat azi vreo 10 ouă. „Eu am 1200 lei pensie. De ce să fiu supărată? Rezolv ceva dacă mă vaiet. Uite, ăştia de la primărie au pus asfalt în deal la Niculicioiu şi se poate merge mai bine sus la soră.-mea. A rămas văduva săraca, s-a dus Gherghel acum 7 luni”.

Sunt vreo 5000 în stradă. Tineri, intelectuali. E şi Şora. Pe afară câinii se dau. „la vulpi, că ieri au fost la Veta şi i-au omorât 2 curcani că nu a putut să-i care peste gard. Şi ce nu le convine la noi în ţară?” „Că scapă infractorii, îl vor pe Dragnea şi pe Tăriceanu condamnaţi şi legi mai dure”

E răcoare afară. Greierii se aud totuşi, nu ca în alte seri. Se construiesc 3 case mai sus, pe dreapta. Una a unui profesor de matematică de la Râmnic şi una e a unui avocat. „Dar nu sunt mai multe partide? Că eu mă duc la vot, că d-aia trebuie să fie mai multe opinii, nu una singură”, spune Vasile. „Normal. D-aia trebuie respectaţi cei care protesteză”, zic eu. „Dar ei ne respectă?”

Se anunţă ploaie. Ai lui Cuculici s-au întors în ţară. Ăl mare are o firmă de contrucţii case. El şi 2 băieţi cu care a lucrat în Spania. „fac şi la negru dar şi cu acte, după cum e omu”. Se trec salcâmii, trebuie să dea teii. Mai e soc. Peste tot. Ca şi măceşii. Vreau să fac şi eu socată. Unde să găsesc borcane. „Ăsta e ăla de la Cluj?” Vasile întreabă. „Aha, Hoandră”. „Nu-mi place. Dar cum e cu ambasada?. „Dragnea vrea să o mute la Ierusalim””A, aşa cum vor şi americanii, am auzit eu”. „Aha, dar nu vor europenii şi nici Iohannis”. „Păi europenii nu au fost scoşi din război de americani, scăpaţi şi de nemţi şi de rusi?”. „Ba da, nea Vasile, dar a fost demult”. „Cine ştie…”, oftează omul.

Nu mai sunt mulţi în stradă. Mâine e sărbătoare. Duminică. Oamenii merg la biserică. pe drum mai stau de vorbă. Cine cu cine mai e. Cine s-a despărţit, cine s-a luat, cum a prins-o Măndel pe Valentina cu Fane păduraru. Au auzit că se face pod nou la Gane. În locul punţii alea luate de apă acum 3 ani. „Cine prim-ministru?” întreb o tânără, elevă la liceu la oraş. Râde. „Iohannis ăla, dar nu mă interesează politica”. Râdem amândoi.

România de la Digi 24 a plecat spre casă. Mai sunt 200 în piaţă. România de aici a terminat treburile din curte, a închis păsările, a dezlegat câinii,  a aprins becurile în casă, se pune la masă şi aşteaptă ziua de duminică, la televizor, pe Facebook să vadă ce fac copii plecaţi, cu o carte (tanti Vlase a luat de la biblioteca comunală, „Cel mai iubit dintre pământeni)

Liviu POPESCU