Capacitatea de a vorbi mult, foarte mult dar de a spune nimic înseamnă…Marcel Ciolacu

Dacă aș fi fost ziarist de agenție de presă, mi-ar fi foarte greu să scot vreo știre de impact din seara zilei de vineri. Pentru că oricât aș stoarce cele aproape trei ore de congres local PSD Vâlcea, nu aș găsi ceva de punctat național, în contextul în care la Râmnicu Vâlcea a venit chiar premierul Marcel Ciolacu. Singura știre sau mai degrabă fotoștire este cea cu pufuleții dar este de tabloid nu de quality.

În fine, la Râmnicu Vâlcea a fost un eveniment politic, congresul local sau conferința județeană a PSD, un eveniment formal de alegeri pentru că nimeni nu s-ar putea îndoi că actualul lider Constantin Rădulescu ar fi putut să-și piardă mandatul. Poziția lui Rădulescu în PSD Vâlcea nu este contestată de nimeni și nu sunt șanse, ca ani buni de acum înainte să se schimbe acest rol.

Un eveniment mult  mai modern decât pe vremea lui Ion Cîlea, de la Sindicate. A fost cu muzică, cu videoproiecții, cu multe abordări despre ”Europa”, ”fonduri europene”, mult mai degajată, fără încordări, tensiuni sau convulsii.

Obositor însă în discursul lui Rădulescu ”chemarea lui Dumnezeu”, ”voia lui Dumnezeu”, ”ajutorul lui Dumnezeu”, mult prea ecleziast din acest punct de vedere ca să nu spun patetic. Nu înseamnă că PSD ar trebui să fie un partid ateu dar nici un partid de tip Teodosie la refren.

Din fericire au lipsit discursurile locale, cele mediocre, în care, pe vremuri, membrii locali ar fi adus ode și prinosul lor, incantații liderului de partid. Și aici salutăm inspirația organizatorilor. Care au sărit peste un astfel de punct. Deși de la vocea mlădioasă a Adinei și până la alții din staful tehnic, s-au exprimat emoții că aici se află contemporan cu ei, în sală, Marcel Ciolacu.

La nivel de discursuri, Mihai Webber a fost cel mai reușit, acid, pe ici colo, cu mesaj oltenesc, în două rime…iar cel mai slab a fost Paul Stănescu, un discurs precum o combinație între loialitatea de partid dar și un pic de orgoliu rănit că Vâlcea nu-i ca Oltul.

Bun, revenind la Marcel Ciolacu, acesta a vorbit aproape o oră dar nu a spus nimic. A reiterat un discurs molcom, simplu, modest calitativ dar nu a punctat nimic cu nume și prenume. Da, așa e, nu pare obositor și nici anost dar sunt fraze ample, lungi,  goale de conținut. Uneori constradictorii, aici vorbea de toleranță zero la corupție, aici condamna telejustiția. A încercat și niște glume cu Costi, cu venirea lui la Vâlcea în premieră. După o oră de discurs și după conferința de presa de la final singurele informații deduse sunt că Mircia Gutău ar putea candida pe listele PSD la alegerile locale și că rectificarea este un fond de confinanțare pentru proiectele locale și care o să se întâmple după ce trec OUG-urile de CCR.

Și cam asta a fost tot. Mai multe informații și mai la obiect a fost Constantin Rădulescu în prezentarea și raportul său de activitate. Ba, din dinamica serii, au fost momente în care liederul local a fost chiar peste liderul național.

De remarcat faptul că PSD rămâne un partid disciplinat, o moștenire de la Ion Iliescu, în care toate vocile sunt la unison și nu există abateri de la normă. Partid săldățesc care nu iese din ritm și din normă.

De remarcat și apreciat montajul făcut de Marius Scarlaciuc și Ramona Bălteanu care au adus PSD, ca imagine, în 2023. Și gazda, Adina Dobrete, omul pe care PSD îl scoate la înaintare în toate situațiile fie grele, fie dificile. De reproșat absența a două doamne care au fost nominalizate într-o comisie dar prin gestul lor l-au pus pe Rădulescu într-o situație nașpa.

În concluzie, la Vâlcea a fost un eveniment nu de ”WoW!”, nu de ”pomenit mai mult de o zi, două” care nu va rămâne în istorie ca o ”schimbare de ritm sau locul în care s-a petrecut ceva”. A fost o socializare de partid, cu invitați din București și din regiune.

În care s-a vorbit, s-a povestit, s-a împrietenit, s-a nins, s-a făcut frumos și s-a plecat acasă.

Liviu POPESCU