Căluşarii o tradiţie care ne onorează pe lista patrimoniului imaterial UNESCO

Dansul calusarilor vine din negurile timpului, fiind de origine precrestina. Dansul a fost legat ca origine si de stravechiul cult al Soarelui. Dansul Calusarilor se practica in sudul tarii, dar si in Moldova de Rusalii. Cu toate ca de Rusalii se sarbatoreste Pogorarea Sfantului Duh, romanii i-au asociat acestei sarbatori si semnificatii magice. De Rusalii se sarbatorea in trecut Rozalia, sarbatoarea trandafirilor.

La Vâlcea, localitatea care azi respectă cu stricteţe acest dans este Şirineasa, unde deja este o tradiţie asumată de locuitori. De altfel, preşedintele CJ Vâlcea, Constantin Rădulescu, a şi anunţat pentru anul viitor un Festival al Căluşului.

Calusarii executa un ritual magic, care evolueaza in jurul fructului de alun numit “calus”. In dansul lor magic exista un moment cand unul dintre executanti este doborat la pamant cu steagul de alun. Cei care joaca sunt initiati dupa un ritual secret, bine pastrat, pentru a fi demni de a juca acest dans.

Calusarii se joaca in timpul Rusaliilor, cand timp de doua-trei saptamani calusarii merg in sate pentru a-i vindeca pe cei bolnavi cu puterea pe care au dobandit-o. Prin acest dans se protejeaza oamenii, vitele si recoltele de fortele malefice.

Rusaliile sunt un fel de iele care danseaza, deosebit de frumos, noaptea, in cerc, in aer sau pe pamant. Daca sunt vazute de un muritor sau acesta calca pe locul in care au dansat (acolo unde iarba este arsa) se imbolnaveste grav. Rusaliile pot lua mintile oamenilor, acestia cazand intr-un fel de transa care nu poate fi vindecata de medici, ci doar prin dansul calusarilor.

Mai intai se identifica spiritul bolii de catre vataful calusarilor. Apoi vataful atinge cu steagul (care are la capat o legatura de usturoi, una de pelin si un snur rosu) pe unul din calusari. Calusarul atins cade la pamant, preluand astfel asupra lui raul care iese din cel bolnav.

Acest dans si-a pierdut in timp semnificatia magica, devenind un dans care se caracterizeaza prin forta, agilitate, ritm. Un dans asemanator se joaca in sud-vestul Egiptului, de catre locuitorii din oaza Kharga. Exista mici deosebiri de coregrafie si de costum; costumele dansatorilor egipteni nu sunt la fel viu colorate.

“Este tradiţia noastră aici, din Şirineasa, o moştenire de patrimoniu pe care o preluăm de ăi bătrâni şi ei de la părinţii lor. Un dans ritualic, unic în România, de aceea ea merită acel binemeritat loc UNESCO. România de azi este produsul a mii de ani de tradiţii, de datini, suntem atât de bogaţi încât nu realizăm asta. De aceea identitatea noastră de români, aici în Europa trebuie să fie una bine păstrată şi apărată”, spune Bebe Streinu, primarul din Şirineasa.

AP

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *