Călimăneşti, oraşul “castelanilor”, a sărbătorit 631 de ani de obârşie voievodală

Există în judeţul Vâlcea localitatea cu cei mai mulţi „castelani”. Jumătate din locuitorii staţiunii Căciulata trăieşte în „castele”, sau cel puţin aşa le place să spună.
Despre ce e vorba, totuşi?
Peste 50% dintre casele staţiunii vâlcene au turnuri. Casa scărilor, modelul clasic al foişorului brâncovenesc, arhitecţii de la începutul veacului XX, prin nu ştiu ce minune, au prelungit-o în altitudine.
„Casele vechi din judeţul Vâlcea au, în mare parte, arhitectură brâncovenească. Camere înalte, geamuri în arcadă, iar în faţă, aşa cum în alte zone există tinda, la vâlceni s-a construit foişorul. Exact cum au bisericile pe care toţi le definim în arhitectură brâncovenească”, spune arhitectul Ion Cornea.
Foişorul brâncovenesc însă, acea intrare cu arcade, la casele din judeţul Vâlcea are o înălţime similară întregului ansamblu.
palate Calimanesti 1Mai puţin în Căciulata, unde foişorul a devenit turn şi se înalţă cu mult deasupra casei. Această „fiţă arhitectonică”, spune arhitectul Cornea, a apărut în Vâlcea după construcţia castelului Peleş din Sinaia.
„Probabil, un arhitect a fost fascinat de castelul regal şi s-a gândit ce ar fi să importe noul stil peste brâncovenescul local. Şi uite că a ieşit, fără a deveni deloc kitsch, chiar a indicat o emblemă a locului. Nu doar în Căciulata avem asemenea inovaţii, mai există în judeţ, dar aici sunt cele mai multe”, spune specialistul.
Probabil că aglomeraţia de case cu turnuri brâncoveneşti din staţiunea Căciulata, situată chiar pe Valea Oltului, la ieşirea acestui râu din defileu, i-a determinat pe mulţi să facă speculaţii că arhitectura emblemă a oraşului are legătură cu muntele Cozia şi Mănăstirea Turnu.
Geografii spun că şi arhitectura copiază modele reliefale sau edificiile religioase, sau cel puţin se inspiră.
„Muntele Cozia este un munte model, structurat întocmai unui turn de veghe deasupra staţiunii Călimăneşti-Căciulata, are o geometrie aparte, de aceea, probabil, porneşte tot ansamblul de toponime – Turn, Turnişor, Turneanu. Mănăstirea aflată la baza lui se numeşte Mănăstirea Turnu şi, atunci, implicit, arhitecţii au dezvoltat inovaţia în această arhitectonică”, spune Ion Cristache, profesor de geografie.
Oricare ar fi explicaţiile, abundenţa de case-castel din zona Căciulata întregeşte farmecul acestei staţiuni de la baza masivului Cozia, pe malul Oltului, imediat la ieşirea din defileu.
palate Calimănesti 2Primarul din Călimăneşti – Căciulata, Florinel Constantinescu, este mulţumit că şi noile pensiuni sau case care se construiesc păstrează „turnul scărilor” ca element decorativ arhitectonic.

De altfel staţiunea este una aristocrată, multe familii de renume au obârşia aici sau au avut aici vile sau mici castele.

La finalul săptămânii trecute, la Călimăneşti a fost distracţie, pentru că pe 20 mai, oraşul şi-a sărbătorit obârşia voievodală.

Au fost 3 zile marcate de eveniment cultural artistice, concerte, competiţii sportive, premierea unor personalităţi, actorul Florin Zamfirescu, devenind cetăţean de onoare al staţiunii.

Să nu omitem recitalurile de excepţie ale lui Victor Socaciu, Ducu Bertzi, Vasile Şeicaru sau ale bandurilor Antract şi Holograf.
Staţiunea Călimăneşti – Căciulata este cea mai mare staţiune balneo, cu izvoare minerale medicale, cu două mari aqua landuri şi cu un număr de cel puţin 12 piscine, o parte fiind deja fie în interior, fie în exteriorul hotelurilor.
Dacă în urmă cu zece ani era considerată staţiunea pensionarilor sau doar a celor veniţi la tratament prin sindicate, astăzi, prin mulţimea de terase, pub-uri, noi complexe hoteliere de 3 şi 4 stele, se adresează tuturor turiştilor. Aici se poate face echitaţie, croaziere pe râul Olt, se pot vizita cele 4 mănăstiri de patrimoniu – Stânişoara, Turnu, Ostrov şi Cozia, ultima fiind una dintre cele mai vechi din România, locul unde este înmormântat Mircea cel Bătrân.

Liviu POPESCU

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *