Bugetarii au ridicat salariul mediu în Vâlcea la 2.800 lei, privații abia la 2.100; în Cluj salariul a sărit de 4.000

Vâlcea se află, așa cum am mai scris, în top 10 al angajaților din mediu public, având o rată uriașă a slujbașilor la stat. Din cele 81. 500 de contracte de muncă, 19.500 sunt în domeniul public, plasând județul nostru pe locul 9 în topul național, al ”gentarilor”.

Valoarea de 2.774 este dată de salariații bugetari, din sănătate, educație și administrație, unde majoritatea veniturilor nete depășesc 4000 de lei sau chiar și mai mult.

Evident există și excepții, un inginer de exemplu în privat, ridică lunar un salariu mediu de 4.00 de lei iar în construcții, un muncitor calificat ia un salariu de 3000 de lei, în medie, net. În schimb marea majoritate din privat, așa cum am spus, se regăsește pe intervalul mărginit de valoarea de 2.000 de lei. De aceea și lipsa revenirii acasă, după terminarea școlilor.

De exemplu, un sondaj efectuat în principalele trei Colegii de top din Vâlcea: Lahovary, Mircea și Matei Basarab indică cifre neplăcute din punct de vedere al viitorului. Între 60 și 70% dintre viitorii absolvenți spun că nu ar reveni în Râmnicu Vâlcea, după terminarea unei facultăți. Pentru că nu au unde să se angajeze, cu o pregătire profesională bună, cu opțiuni de salarii decente

Pe de altă parte, un vâlcean ar fi mulțumit dacă ar obține pentru început un salariu în mână de măcar 3000 de lei. Atunci și ideea de a pleca la muncă în străinătate nu ar mai fi atât de atractivă.

Vâlcea este un județ unde o treime din economie, îl reprezintă turismul, așadar HORECA, domeniu în care statistic se înregistrează cele mai mici salarii din România, domeniu care a fost afectat dramatic și de pandemie.

În concluzie, județul Vâlcea este unul, din punct de vedere, economic, fără o dezvoltare sănătoasă, presiunea și volumul bugetarilor asupra masei private dă un raport de anomalie, ceea ce împlică imperativ necesitatea unei restructurări ample, tocmai pentru a elibera, a scoate din gripaj, mecanismele economiei de piață, pentru a crea un avânt în zona privată.

În Vâlcea, la o populație de 400.000 de locuitori, numărul de angajați este de 21%, un număr foarte mic, acesta nu este nici măcar o pătrime, cât fi limita de funcționare.

Vorbim însă de o revoluție mentală, de o schimbare a opticii ”căutatului de muncă la stat” și de o asumare a ”liberei inițiative” și o abordare a unui alt tip de educație, antreprenorială și de profesionalizare și specializarea pe meserii.

Se vorbește mult de absența investitorilor din județ, se știe că orice companie înainte de a dezvolta un business, trimite ancore de testare și când feed-backul este lispa de apetență pentru muncă, fuga de mediul privat, atunci și investitorul fuge de un mediu toxic. Nicio companie nu deschide un activ de producție și apoi aleargă luni bune pentru a recruta angajați. Asta se traduce in timp mort pentru amortizare. Chiar și Faurecia se află încă (la peste 4 ani de la deschidere) în stadiul de a recruta forță de muncă.

Altfel spus, până ce instituțiile statului nu-și vor închide porțile, nu vor aerisi birourile prin restructurări, Vâlcea va fi un mediu nesănătos economic și netentant pentru investiții. Și până când nu vom avea o inflație de școli de meserii.

Un Clujean ridică lunar peste 4000 de lei, al doilea salariu ca mărime din țară, un sibian aproape 3.500 lei, un argeșan 3.200 lei, un doljean 3.100 lei, un gorjean 3.024 lei, un oltean 3.102 lei.