Brezoiul se află din nou sub asediu cultural. Care este secretul și ce se poate învăța de aici?
Abundă România de tot felul de sărbători câmpenești, unele mai mult sau mai puțin cu tradiții, altele create, cu iz electoral. Foarte multe un amestec de kitsch, de prost gust, de manele cu folclor, unde o serie de vedete de muzică populară de mână a doua sunt plimbate pe bani destul de mulți prin țară de niste societăți dubioase de impresariat. Acestea sărbători nu atrag nici turiști, decât lumea comunității care vine pentru o seară, maxim două, să socializeze la un mic, la o bere și un concert gratuit cu vreun folclorist pe care l-a văzut pe vreun post etno folcloric.
Acestea manifestări nu aduc un plus nici pentru localitate respectivă, nici pentru județ, decât mici succese financiare pentru cei care au taraba de mici, hamsie, vată pe băț și un topogan gonflabil pentru copii. Din fericire sunt șanse ca aceste sărbători odată cu evoluția și pretențiile publicului să mai scadă din frecvența de producere sau dimportivă să crească în calitate. Și în restul Europei există astfel de sărbători dar cu nume generic ”Sărbătoarea cârnaților, a ciocolatei, a placintei” etc care de ce mai multe ori sunt chiar ”vizitate de turiști”, pentru că au ceva aparte, specific, cu tentă de unicat. Unele au secole de existență și calitatea în coregrafie.
Revenind la noi în județ, Brezoiul poate fi un exemplu despre cum poți redesena cu totul schema de lucru și poate fi un model de succes pentru administrațiile locale nu doar din Vâlcea. Pentru că la Brezoi în fiecare vară ajung mii de turiști, spre 10.000 în medie chiar dar, un tip de turist care nu ar fi venit niciodată la Vâlcea, în număr atât de mare și într-un singur loc. Vorbim de turistul educat, corportatist sau meserii liberale, ecologic, un turist de bun simț pe care comunitatea locală deja îl așteaptă și îl apreciază. Semn că dacă în urmă cu 7 ani, brezoienii erau ezitanți la astfel de evenimente și public, au înețeles rapid ce beneficii aduc orașului și ce calitate au acești oameni cuminți și frumoși care le invadează orașul în fiecare vară.
Cum s-a întâmplat asta? Primăria oferind doar spațiul, suportul și deschiderea pentru o asociație, un om în cazul nostru, care a dorit să investească în ceva de calitate. Aici fost vorba de Mihai Mugescu, un om care se pricepe foarte bine la acest lucru, având o experiență în domeniu în Râmnicu Vâlcea, unde a construit primul club de muzică live. Mugescu a găsit la Brezoi în primarul Robert Schell, un partener deschis la minte și pe Valea Lotrului, un peisaj de vis. Pentru că una e să-ți cânte Cargo la Berăria H din București și alta e să-ți cânte în căldarea munților. De aici a pornit Festivalul de Blues, în urmă cu 7 ani, apoi verile s-au diversificat, în festivaluri de Rock, Electronic, Bluesc, Folk și de ce nu, chiar Lăutrească. Într-o localitate în care, evident, că nu avem un public indigen pentru așa ceva. Dar publicul din țară și nu numai a venit după muzică, după geografie, după calitate. Și comunitatea a început să câștige și să aprecieze ce se întâmplă la ei în oraș.
Primăria are un buget de venituri dublu în doar 7 ani ani, turismul a transformat fostul oraș forestier-minier falimentar din Vâlcea, într-o oază culturală, demografia a crescut, prin faptul că se cumpără terenuri, se cumpără case. Din cei 10.000 de turiști care vin anual la Brezoi, chiar și 10 dacă optează să-și cumperea o casă sau să ridice o pensiune este suficient pentru acest orășel care devine din ce în ce mai frumos, mai elegant.
Să nu uităm și un lucru important, orașul Brezoi nu este deloc izolat, dimpotrivă, el este un punct nodal pe Valea Oltuluui și în 5 ani se va afla la 2 ore de mers pe autostradă de București și la vreo 4 ore de granița de vest, tot pe autostradă. Și dacă privim astfel lucrurile atunci cu atât mai mult e de apreciat ce s-a construit aici în urmă cu 7 ani, când Primăria a bătut palma cu Mugescu, realizând un ”fenomen”. ”Fenomenul Brezoi”.
Îi spunem așa pentru că în acest week end la Festivalul de Rock, am văzut oameni care au venit pentru spiritul Brezoiului. Tabla de artiști este în mare parte similară cu edițiile anterioare. Dar spiritul Brezoiului a adunat miile de turiști din toată țara. Rulote, corturi, motoare, familii, tineri, Brezoiul se află din nou sub un asediu cultural.
În concluzie, rețeta nu este grea pentru administrațiile din România și implicit din Valcea care vor să ajungă pe hartă. Modelul Brezoi este manual de bune practici.
Liviu Popescu
