Brezoiul e pregătit cu aproximativ 1000 de locuri de cazare pentru festivalurile din această vară
susține primarul stațiunii vâlcene Robert Schell.
Însemnând locuri de cazare în pensiuni, în hoteluri, la case particulare, camping, rulote.
”Dar nu e suficient, ne bazăm mult pe locurile de cazare din Căciulata și Mălaia. Pentru că vara aici vin aproape 10.000 de oameni iar la Festivalul de Blues , cifra lor depășește acest prag. Ne dorim să nu avem turiști de o zi, navetiști. Adică vrem să îi ținem aici. Sper ca în acest an să crească numărul celor care își pun la dispoziție camere de cazare. Și așteptăm investitori care să dezvolte aici compplexe turistice. Noi vom asigura transport cu autobuzele din serviciul public local spre Căciulata, pe durata evenimentelor”, spune primarul din Brezoi.
Anul trecut în vară aproximativ 20.000 de turiști au venit la Brezoi la evenimentele organizate în Summer Camp.
Și în acest an la cele 4 evenimente mari – Rock Fest, Open Air Blus Festival, Folk Fest și Târgul Lotrilor se așteaptă o prezență numeroasă.
În paralele cu aceste evenimente, Primăria Brezoi pregătește proiecte de 5 milioane de euro, însemnând amenajarea râului Lotru în zona stațiunii, prin crearea unor lucii de apă pentru bărcuțe și amenajarea unui traseu spre Vârful Țurțudanu.
Capitala de nord a Vâlcii. Este orașul cu o creștere a veniturilor, la aproximativ 3,40 milioane estimate pentru 2022, orașul care recent a primit titulatura de stațiune turistică de interes local.
Este cel mai bun model de cum se poate transforma un oraș care ar fi putut îngroșa seria sumbră a fostelor orașe industriale socialiste care după anii 90 au falimentat. Brezoiul era spre finele anilor 2000, lanterna roșie a economiei vâlcene. Un oraș prăfuit cu fantome ale industriei socialiste, plin de șomeri, cu o demografie în declin, cu o migrație a forței de muncă spre străinătate. Un oraș închis, ghetoizat, paralizat, fără viitor, botezat în argoul local, Twin Peaks.
Nimeni nu ar fi dat vreo speranță acestui târg uitat de la confluența Lotrului și a Oltului. Numai că minunea s-a produs, în doar 5 ani, orașul se află pe harta lumii, drept capitală culturală a României, aici se practică o formă inedită de turism. Turism montan combinat cu turism cultural, o renaștere care a resetat total esența orașului, un fenomen care a antrenat toată populația la un proiect unic, un proiect care pus orașul în calea turismului.
Orașul s-a schimbat, este unul viu, dinamic, în care tranzacțiile imobiliare au crescut, vin investiții, sectorul hotelier se extinde, este orașul evenimentelor, al taberelor, din orașul industriei a devenit orașul serviciilor, este un upgrade al societății vâlcene și mare parte se datorează colaborării dintre administrația locală și antreprenorilor, a celor care știu să producă evenimente.
