Brezoi, 9 ani de frumos, 9 ani de cultură, 9 ani în care orașul anonim de pe Valea Lotrului a devenit capitala blues-ului

În 2016, adică acum vreo 10 ani, Brezoiul era un oraș sărac. Modest, un oraș al gaterelor, unde forța de muncă rămasă mai lucra la câteva șantiere de construcții, zilieri, diferite contracte sezoniere la căpșuni în spațiul comunitar.  Plus că avea un renume mai puțin decent, Brezoiul fiind considerat o capitală a prostituției, dar asta pentru că se afla la jumătate Văii Oltului,  între defileu și Depresiunea Loviștei, unde parcările erau pline de astfel de persoane.

Dar asta în condițiile în care Brezoiul la finele secolului al XIX-lea era un centru industrial forestier, minier (aur și mica), un centru care a atras forța de muncă din Italia, Cehia, din Imperiul Austro-Ungar. Brezoi fiind un mic orășel de 3000 de locuitori dar cu o amplă compoziție etnică – italieni, nemți, cehi, evrei, maghiari, români. Veniți în minerit sau lemne, bușteni, plutașii de pe Lotru. Vechile case sunt de piatră neșlefuită ca și Biserica Romano-Catolică iar Casa de Cultură are influențe alsaciene.

Spiritul Brezoiului a fost, după 1947, îngropat de comuniști. După 1989, fabricile socialiste au falimentat și așa cum am spus în 2016, Brezoiul era un oraș compromis Deși se află așezat într-o zonă montană superbă, ca un liant între grupa montană a Făgărașului, malul stâng al Oltului și grupa Lotru – Parâng, malul drept, chiar la confluența Lotrului.

Primarul Robert Schell, sas de origine, din vechea comunitate a sașilor căuta soluții pentru a valorifica potențialul geografic al Brezoiului în scop turistic și a-l pune pe hartă. Așa s-a născut ideea unui festival. De blues, edilul fiind un împătimit al acestui stil de muzică. S-a găsit și omul perefect pentru acest lucru, Mihai Răzvan Mugescu, vâlcean și el, cu experiența în industria de muzică, iubitor și el de blues.

Și în 2017, Brezoiul intră, deschide, apare timid pe harta spectacolelor. Fenomen care crește de la an, la an, întrerupt pe perioada pandemiei dar care astăzi este deja consolidat. Brezoiul este un oraș turistic, cu aproape 200 locuri de cazare, în 2016 erau 20 doar. Numărul acestora crește, se dezvoltă campusuri, zone de rulote, de camping. Brezoiul oferă drumeții, trasee turistice, tabere de aventură, echitație, pescuit, caiac pe Olt. Și patru festivaluri de muzică pe an.

Dacă în 2016, gradul de venituri raportat la necesarul primăriei era undeva la 20-30%, orașul Brezoi se apropie de o autonomie financiară. Aici se află unul dintre cele mai titrate licee din județ, cu o rată de promovare la bacalaureat foarte mare, un spital care dacă în urmă cu 15 ani era propus desființării, azi se modernizează și se extinde cu noi secții. Este un oraș al parcurilor, va avea un bazin semiolipic de înot și atrage turiști. Anul trecut 1000 au fost turiști străini.  Majoritatea venind la Festivalul Internațional de Blues.

Brezoul este un exemplu că prin muzică, cultura, prin artă, pentru că festivalurile de muzică sunt de blues, jazz, folk, electric rock, festivaluri care adună mii de turisti se poate face un miracol economic și turistic.

Vara anului 2025 a adus nu mai puțin de 20.000 de astfel de iubitori de muzică.  Pentru 2026, doar Festivalul de Rock, Bikers for Humanity se va întinde pe durata a 4 zile iar Festivalul International de Blues pe durata a  6 zile.

Brezoiul poate fi folosit ca model pentru multe orașe mici din România care par intrate într-o fundătură. E nevoie de o scânteie, de o inspirație de moment, de o pasiune. Și de un lucru făcut bine. De profesioniști. Robert Schell și Mihai Răzvan Mugescu sunt doi oameni care au pus Brezoiul pe hartă.

După 9 ani, orașul ajuns stațiune culturală se pregătește pentru noi evenimente culturale deja anuțate, cum am spus, pentru 2026.

Liviu POPESCU