Boisoara, povestea de dincolo de munți
Dacă există ceva mai frumos aranjat, mai bine conservat în istoria românilor, atunci Boișoara este locul geometric unde legendele, miturile, poveștile, doinele, toată zestrea de spirit a vâlcenilor din munți s-au adunat. Și au pus o parafă. Un blazon. Un blazon domnesc.
Boișoara nu se vede. Boișoara se simte, se intuiește, se descoperă. Este comuna care apare mereu altfel și altfel drumețului, pare că munții se închid mereu și iar se deschid oferind o altă imagine a acestei localități ascunsă bine în creierul munților. Cu cele trei sate, diferite toate, unu sus pe coamă, altul pe văi de ape și altul ca un cerc transilvan, Boișoara este printre cele mai frumoase 100 de comune ale României.
Totul începe în plin secol al XV-lea, când Ţara Românească era sfâşiată de conflictele dintre ramurile Basarabilor. Doi voievozi (Vladislav al II-lea şi Vlad Ţepeş) s-au duşmănit într-atât de mult, încât vor marca istoria Valahiei în acele sângeroase timpuri, jucând o ruletă între pretenţiile expansioniste ale lui Iancu de Hunedoara, dar şi cele ale Imperiului Otoman, fiindcă ne aflăm chiar în preajma căderii Constantinopolului.
Boişoara, locul unde dacii căutau aur, unde ciobanii ardeleni au venit dinspre cerurile Ardealului, minunea Vâlcii, cel mai frumos colţ de pământ, meterezele unui judeţ care ascunde cea mai frumoasă localitate de pe acest tărâm!
Venind pe marginile Boiei şi ale Boişoarei, se taie muntele la Găujani pentru a intra în Cetatea Loviştei, într-un loc pus de Dumnezeu cu mâna chiar acolo unde cele 7 turnuri montane au păzit, ca pe un Sfânt Graal, secretul istoriei.
Boişoara este capitala Valahiei sfâşiate de războaie în 1451, este locul interzis, loc princiar, acolo unde nimeni nu îndrăznise să mai intre până atunci.
7 familii, precum scrie în cel mai vechi zapis păstrat şi azi la arhive, zapisul lui Vladislav II, duşmanul de moarte al lui Vlad Ţepeş, sunt cavalerii acelui crucial an 1451, când regele fuge în munţi, fiind căutat atât de Iancu, cât şi de otomani. Un an stă aici, în cetatea naturală a Boişoarei şi de aici porneşte spre recăpătarea tronului.
Dar cele 7 familii, cavalerii munţilor, primesc cu dar de blestem, prin edict voievodal, 7 munţi – Petriceaua, Faţa lui Sfântu Ilie, Paltinu, Zănoaga, Stânca Mare, Leul şi Arsurile. Sunt primii nobili ai Valahiei lui Vladislav şi apărători pe veci ai Boişoarei.
Din acel moment, Boişoara devine piatră de hotar şi tărâm sfânt, oraşul interzis al Evului Mediu Tăcut. Locul unde România şi-a conservat puritatea. De altfel, drumeţul care intră în această căldare străjuită de cele 7 turnuri se cutremură. Pentru că niciodată nu a văzut ceva mai majestuos, mai demn, mai frumos. Casele sunt şiruri pe portativul muntelui, este o linişte universală aici, animalele în turme sunt desfăcute pe toate platourile, iar dincolo de creste se văd frânturi din Rai.
