Blocul răsăritean al comunelor Budești, Golești, Milcoiu, Nicolae Bălcescu adună spre 10 milioane lei venituri proprii

Se poate spune că da. Acest grup este unul bine articulat, așezat pe drumurile Bucureștiului și care deja se conturează ca o inimă economică, centrată pe axa lui DN 7 sau în vecinătate și ulterior aproape de viitoarea Autostradă Sibiu – Pitești. Pentră că, se știe, orice localitatea care se află la 50 km de o șosea de mare viteză are un avantaj. Este blocul economic centrat în Budești dar care funcționează.

Nicolae Bălcescu

Este localitatea care întinde Valea Topologului pe mai bine de 15 km, așezată superb, într-o zonă plină de istorie, care pleacă din timpurile pașoptiste. Azi, o localitatea care speră într-un viitor economic bun.

Cu aproape 600 de mii lei venituri proprii (150 per capita) și o populație de 3.200 de locuitori, administrația Moșteanu spune că strategia comunei se bazează pe axele ”rezidenția, turism și mică industrie”, toate cele trei aspecte fiind de luat în seamă și se bazează pe potențialul zonei.

”Ca orice comună aflată în arealul metropolitan, beneficiem de o infuzie de populație, nu la fel de mare ca în Budești sau Mihășeti dar există o reîntoarcere acasă, avem cumpărări de case, lucrul de acasă este un avantaj pentru familii tinere. Aici au condiții și natura, distanțele spre București, Pitești și Râmnicu Vâlcea sunt avantaje de luat în seamă. Turismul este concentrat pe partea de patrimoniu, vorbim ce conacul Bâlcescu și pe creșterea unui interes agro-turistic, comuna noastră are un indice bun în acest sens. Și nu în ultimul rând, există terenuri care pot absorbi și pot genera zone industriale. Orice investitor este bine primit, atât în domeniul industriei cât și în agro-zootehnie”, spune primarul Landor Moșteanu.

Pentru a moderniza infrastructura și pentru a avea potențial în atragerea investitorilor, autoritățile locale din comuna Nicolae Bălcescu au intocmit multe proiecte pentru a accesa fonduri atât guvernamentale, cât și europene. Ultimile proiecte pentru care primarul Landor Moșteanu a și semnat contractile de finanțare sunt din fonduri europene nerambursabile, prin FLAG Lotru-Olt Mijlociu – POPAM 2014-2020, a proiectului  „Parcul micilor pescari”, proiect prin intermediul caruia vom amenaja un parc de agrement tematic în fața Căminului Cultural Stoiceni.

Potrivit edilului, alte proiecte care sunt în așteptare sunt ”pentru reabilitarea Căminului Cultural Gâltofani, locație pentru care nu s-a făcut absolut nimic în perioada anterioară, fiind în pericol de prăbușire și căruia îi va fi dată o viitoare destinație – proiect aflat în evaluare. la PNRR, iar la Administrația Fondului pentru Mediu avem două proiecte pentru modernizarea iluminatului public stradal.”

Prin programul Anghel Saligny a fost aprobat proiectul „Asfaltare  drumuri comunale în comuna Nicolae Bălcescu, județul Vâlcea“, in valoare totală de 9.276.641,99 lei, proiect care presupune modernizarea următoarelor drumuri: DC 34 Rotărăști-Ginerica-limita jud. Argeș; DC 31A Predești(Annabella)-Valea Viei(Bazin Apă); DC 32B Șerbăneasa-Dosu Râului(Radoiești); DC 34A Mângureni(Balastiera)-Corbii din Vale(DC 34), proiect pentru care primarul Moșteanu așteaptă să semneze contractual de finanțare, iar în primăvară să înceapă lucrările.

Milcoiu

Cu venituri proprii de 410 mii lei (336 per capita) și o populație de 1200 de locuitori, comuna este una care a capitalizat mai multe locuințe ale orășenilor în ultima perioadă.

”Cred că avem sute de locuitori cu buletin de oraș dar care fie s-au mutat definitiv aici, lasându-și copiii la oraș, fie au cumpărat case aici, fie au cumpărat terenuri și urmează să-și construiască o locuință. Cert este că și distanța față de Râmnic, faptul că suntem pe drumul spre București, spre Pitești, e un criteriu”, spune primarul Daniel Mușat.

Daniel Mușat, primarul Comunei Milcoiu, așteaptă semnarea contractului de finanțare pentru a demara investițiile prin programul ”Anghel Saligny” și anume modernizarea restului de drumuri de interes din localitate.

Totodată, mai spune edilul, prin Planul Național de Redresare și Reziliență mai are proiecte care urmează a fi implementate, proiecte care vizează eficientizarea energetică a sediului primăriei, a școlii gimnaziale și pentru căminul cultural. Toate vor avea panouri fotovoltaice, cu pompe de căldură, anvelopate etc.

Golești

”Oamenii trăiesc în localități, investitorii se stabilesc în localități, și turiștii vizitează localități. O mare parte din instrumentele necesare pentru a atrage oameni, investitori, și turiști (trei ingrediente vitale pentru dezvoltarea unei localități) se află la îndemâna
primarilor. Vreau să spun că după 27 ani de declin demografic, mare parte din autoritățile locale par resemnate cu o perspectivă de stagnare și declin. Atunci când șomajul ajunge aproape de 0% se plâng că nu mai au forță de muncă, în loc să încerce să identifice metode de a atrage mai mulți oameni. Noi asta vrem, să atragem populație nouă. Să reorientăm sensul demografic. Pentru acest motiv implementăm un amplu program de utilități. Pentru a ridica nivelul de trai, calitatea vieții, standardele de confort”, susține Mitrache

Așadar, Comuna Golești a ieșit anul trecut din zona codașă a clasamentului economic al Vâlcii, apropiindu-se de 4 miliarde de lei vechi (150 per capita), estimarea financiară pentru anul 2022, din punct de vedere al veniturilor proprii. O sumă care arată faptul că, în mica localitatea de la marginea de est a Vâlcii, potențial și resurse pentru mai bine este.

Apropierea de Râmnicu Vâlcea dar mai ales așezarea geografică pe două drumuri naționale majore spre București și spre Curtea de Argeș, fac din couna Golești una unde oportunitățile de afaceri sunt crescute. Dar, nu în ultimul rând, faptul că ne localitatea se află la 9 km de Tigveni, nodul de pe viitoarea Autostradă Sibiu – Pitești, este clar un factor decisiv, dacă vorbim de geografia economică a Goleștiului.

Budești

100 de hectare de teren, peste 8 milioane lei (1290 per capita), peste 6000 de locuitori. Asta înseamnă cel mai mare parc industrial din judeţul Vâlcea şi unul din cele mai mari din România. Francezi, belgieni, nemţi şi lista va continua cu noi investiţii în cel mai mare parc industrial al Vâlcii. Unele realizate de o mare companie românească.

Budeştiul este considerat tigrul economiei vâlcene, în doar 4 ani, numărul agenţilor economici ajungând la 100, cu capital străin și românesc, fiind ca PIB pe cap de locuitor pe locul 2.  Asta se traduce în competiţie, în salarizare  decentă, într-o economie de piaţă sănătoasă.

Parcul Industrial se întinde pe malul stâng al Oltului, de la unitatea militară până în zona unui posibil viitor mini-aeroport, însemnând o suprafaţă de 102,3 hectare de teren.

Acest aspect implică autorităţile locale şi judeţene obligându-le la un uriaş plan de amenajare a zonei din punct de vedere al infrastructurii, al căilor de acces, al facilităţilor, printre care gazele naturale,  al transportului de persoane,  al liniilor de legătură cu Râmnicu Vâlcea şi cu restul localităţilor limitrofe…

Este o imensă provocare şi o misiune de-a dreptul curajoasă a autorităţilor locale care, printr-o campanie agresivă, trebuie să atragă tot ce se poate din punct de vedere economic şi imobilar în zonă. Şanse sunt, având în vedere cel puţin două premise – lipsa unor investiţii serioase în Vâlcea, timp de 25 de ani, dar mai ales şoseaua de mare viteză, Autostrada Sibiu-Piteşti, care va trece prin apropierea Budeştiului.

„Motorul economic şi prosperitatea vor veni de aici, din zona Parcului Industrial Budeşti. Suntem conştienţi de responsabilitatea pe care o avem, dar aici trebuie un efort coordonat, nu doar al nostru, pentru ca acest Parc Industrial să funcţioneze la capacitate maximă. Localitatea este deschisă spre orice investitor şi mai ales unul care să genereze noi locuri de muncă. Am speranţa că, în foarte scurt timp, cele două zone industriale, prin extindere, mă refer la Budeşti şi Râureni, se vor intersecta geografic”, spune Ion Vlădulescu, primarul localităţii.

Pentru al 5-lea an consecutiv, comuna de la est de Râmnicu Vâlcea, situată pe drumul Bucureștiului, încheie un an financiar de excepție, totalizând venituri proprii estimate la peste 8 milioane de lei, situând-o pe locul 3 în ierahia celor 89 de localități vâlcene.

Așadar, cu 9,4 milioane de lei, blocul răsăritean al comunelor vâlcene metropolitane devine un pol considerabil în economia Vâlcii