Bisericile Pârâienilor din Vâlcea, povestea uneia dintre cele mai puternice familii de boieri din Oltenia

Agerpres

În Vâlcea de Vest, pe firul Oltețului, înspre Livezi, cum cobori dinspre Zătreni, istoria a așternut, în mod nedrept, vălul uitării peste faptele unui puternic neam boieresc din Oltenia, pe care hrisoavele îl consemnează în mai toate momentele trecutului istoric, încă de la întemeierea statului medieval românesc.

De puternicul neam al boierilor Pârâieni se leagă fapte de arme, zidirea de lăcașuri sfinte sau povești fascinante, cum ar fi legenda comorii blestemate sau inelul cu însemnul voievodal ‘IO’, descoperit în mormântul lui Tudoran de la Aninoasa.

‘Pârâienii au fost un puternic neam de boieri vlastelini, neînfricați, înțelepți și filotimi, care au avut proprietăți în Olt, Dolj, Gorj și Vâlcea, au deținut cele mai înalte dregătorii la curțile voievodale și chiar au intrat în relație de rudenie cu domnitorii țării. Ei nu sunt cu nimic mai prejos față de alte familii boierești, precum Craioveștii, Rudenii, Slăviteștii, Lahovăreștii, Pleșoienii sau Otetelișenii. Ca simbol heraldic, și-au ales ca să le împodobească blazonul familiei lor, leul, care reprezintă curajul, forța și ferocitatea. Hrisoavele și cronica țării vorbesc despre Danciu Zamona, deținătorul moșiei Pârâienilor de la Livezi în anul 1434, despre Banul Hamza Părăianul de la anul 1600, Stanciu Postelnicul și Danciu Pârâianu. Puțini mai știu astăzi că neamul acesta a dat mari personalități culturii românești: Gheorghe Tătărescu, Alexandru Macedonski, George Topârceanu, Alexandru Mitru, Bogdan Amaru, general Barbu Pârâianu, Teofil Pârâian și alții’, a declarat pentru AGERPRES prof. dr. Florin Epure, directorul Direcției Județene pentru Cultură Vâlcea.

Boierii Pârâieni au înălțat numeroase lăcașuri de cult în întreaga Oltenie, astăzi importante monumente istorice, dar, din păcate, multe dintre acestea au fost condamnate la uitare și la ruină. Biserica de la Pârâienii de Mijloc, din comuna Livezi, este una dintre ele. Această bijuterie veche de două veacuri se află astăzi în stare de colaps. 
Biserica Întâmpinarea Domnului din Pârâieni de Mijloc
Foto: (c) Florin Epure / Arhiva personală

‘Numeroase lăcașuri de cult au fost zidite de boierii Pârâieni, care apar zugrăviți pe zidurile lor de piatră. Și aici amintim celebra Mănăstirile Polovragi, Lipovul, Corbii de Piatră; Schitul Crasna, bisericile ‘Sf. Dumitru’ din Craiova și Arhanghel de la Râmnicu Vâlcea. Pârâienii au ridicat, deci, adevărate bijuterii, lăcașuri de cult în Vâlcea, la Livezi și Grădiștea, unde își găsesc originea și unde își dorm somnul de veci. Friza acestor importante valori de patrimoniu cultural național îi înfățișează pe boierii Pârâieni cu soțiile și odraslele lor, mândri precum voievozii țării, cu care și-au împreunat sângele nobil”, spune primarul Ştefan Verdeş

Biserica ‘Întâmpinarea Domnului’ și ‘Sfinții Voievozi’ din satul Pârâienii de Mijloc, comuna Livezi, este cea mai veche, dar și cu cele mai grave probleme de conservare. Ea a fost ctitorită de Tănasie, fiul lui Statie Pârâianu, și de vărul său, Matei Pârâianu, și soția acestuia, Constantina, așa cum arată și textul pisaniei, scrisă la data de 31 august 1825.

Avariată de cutremurul din anul 1977, biserica a fost reparată și consolidată cu o centură de fier. Lucrările de reparații nu au fost suficiente pentru salvarea acestui monument valoros și pridvorul s-a prăbușit. Și celelalte ziduri vor avea aceeași soartă dacă nu se va intervini de urgență. În anul 2010, a fost eliberat avizul de consolidare și restaurare, având în vedere realizarea de urgență a unor susțineri suplimentare cu bârne de lemn a colțului de nord — vest al pridvorului, pentru a se stopa procesul de prăbușire.

Tot în comuna Livezi, în cătunul Meriș, din satul Pârâienii de Sus, se află o altă ctitorie a Pârâienilor: biserica cu hramul ‘Sfântul Dumitru’, ridicată pe temelia unui lăcaș mai vechi, la anul 1828, de către jupân Gheorghe Pârâianu, împreună cu frații săi Ioan, Ștefan și Stoian, la care se mai adaugă verii și nepoții acestora și preotul Ioan Ciorăscu. Și acest monument istoric necesită o intervenție de urgență pentru că, altfel, la primul seism s-ar prăbuși.

“Pârâienii au construit o biserică cu hramul ‘Sfinților Împărați’ și ‘Sfântul Matei’, la Grădiștea. Constantin Pârâianu și fratele său Matei au isprăvit această biserică la 18 septembrie 1840. Biserica a fost reparată în anii 1859, 1948 și 1951 iar pictura a fost refăcută în anul 1964′, mai spune primarul Verdes.

La Râmnicu Vâlcea, a fost lansat volumul ‘Pârâienii Valahiei’ de Constanța Badea, Petronela Badea și Mihai Pârâianu, prima monografie a acestei familii boierești. Cartea cuprinde o radiografie, realizată științific, accesibilă publicului larg.

‘Neamul Pârâienilor mai așteaptă încă readucerea numelui lor în cărțile de istorie, după un “damnatio memoriae” de aproape cinci decenii de comunism. Hrisoavele și monumentele istorice ne ajută să înțelegem cine au fost acești boieri români, cum au scris ei istoria țării și cum au îmbogățit cultura noastră, timp de câteva secole, dar pentru aceasta trebuie să le acordăm mai multă atenție și respect în viitor!’, a adăugat istoricul Florin Epure.

Revenind în prezent, primarul Ştefan Verdeş reia un proiect care a fost aprobat în 2009 şi nu a fost realizat, fiind vorba de căminul cultural din satul Tina al cărui proiect stadiu final de execuţie. Ca şi sala de sport care, de asemenea, proiectul a fost aprobat în 2009 dar neimplementat.

Verdeş doreşte reabilitarea patrimoniului localităţii dar şi finalizarea tutruror poeiectelor de infrastructură începute şi abandonate de fosta conducere.

Mihai IONESCU

loading...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *