Berislăveşti, comuna care închide portativul estic al Vâlcii
Drum turistic, drum de caleşti princiare, drumul Vâlcii de Est, pe acest care apropie Călimăneştiul de Argeş, se află una din cele mai pitoreşti localităţi vâlcene. Vorbim de crâmpeiul de sub muntele Cozia, comuna Berislăveşti, punct de hotar între Oltenia geografică şi Muntenia.
De altfel Berislăveştiul închide portativul estic al Vâlcii, înfăşaoră piemontul de răsărit al Coziei şi se duce printre nuci şi case vechi de când lumea, la Dângeşti şi Rădăcineşti, până la hotarul cu cerul.
De altfel, comuna Berislăveşti este un important nod rutier, de aici se poate pleca atât spre Defileul Oltului, cât şi spre Ţara Loviştei, prin ocolirea versantului Coziei. Tot din Berislăveşti se poate ajunge sus, la Vârful Cozia, iar Berislăveşti, se va ajunge în cel mai scurt timp la vechea capitală românească, la Curtea de Argeş,
În Berislăveşti se reabilitează a 5-a bijuterie monahală a bazinului ecleziast al Călimăneştiului şi tot le Berislăveşti există încă ruinele unei aşezări romane de secol al II-lea.
Berislăveştii sunt o interferenţă între Munte şi Dealul Nobil, între Olt şi pădurile valsante ale geografiei divine, care spune legendele platoşelor romane ce apărau fortificaţiile de graniţă, sunt, de fapt, punctul unde Muntenia şi Oltenia îşi strâng mâinile, dau bineţe în elegantul salut al Argeşului, dar şi în agitatul şi vulcanicul stil al oltenilor.
Aici începe sau se termină Oltenia, la marginea schitului bătrân, unde auzi în noapte săbii care se scot din teacă, armate de cavaleri, galop de cai, vecernii şi psalmi către Dumnezeul Vâlcii. Aici, la Berislăveşti, unde diligenţele mergeau pe drumul spre inima României, aici, istoria se află în scoarţa fiecărui copac, în fiecare fir de colb. Aici e mai mult decât poveste, este viaţă.
În Berislăveşti administraţia locală lucrează la reabilitarea mai multor obiective, ne referim aici, la două grădiniţe, una cu program prelungit prin fonduri europene şi una cu program normal, cu fonduri guvernamentale.
„Din fericire, avem un număr crescut de copii şi pot spune că programul teren de case pentru tineri pe care primăria l-a abordat în trecut a dat în timp roade. Nu mai putem vorbi de o comună îmbătrânită. Aşadar investiţiile în aceste unităţi şcolare sunt foarte importante şi argumentate, deja pentru grădiniţa cu program prelungit fiind cereri din partea părinţilor”, spune primarul Nicolae Popescu.
Recent s-au încheiat lucrările la căminul cultural din Scăueni şi urmează să fie scoasă la licitaţie reabilitarea drumului comunal spre Rădăcineşti.
Printre lucrările de infrastructură trebuie menţionată şi reabilitarea podului de pe Valea Mamului, amenajare de rigole, pietruiri de uliţe şi nu în ultimul rând DJ 703G, Calea Argeşului, vechiul drum al domniţelor care veneau dinspre Muntenia spre staţiunea balneară a Călimăneştiului.
Liviu POPESCU
