Bazinele plutitoare ale păstrăvăriei Brădişor au ajuns fiare vechi după ce au făcut istorie

De 30 de ani, pe Lacul Brădişor, psătrăvăria era un reper. O priveam cu admiraţie, cu respect, era una din cele mai mari din România. Acolo pe mijlocul lacului. Era altfel….

Acum doar amintire

Singura păstrăvărie plutitoare din judeţul Vâlcea, Complexului salmonicol Brădişor din Mălaia a început procesul de desfiinţare a platformei de pe lacul Brădişor, rămânând doar cu activul de la sol.

“Ne conformăm cerinţelor Apelor Române, dar în acelaşi timp calamităţile din vara anului 2014 au afectat iremediabil păstrăvăria plutitoare. Astfel două motive ne-au condus spre momentul acesta. În primul rând faptul că există o lege care nu permite creşterea intensivă a păstrăvului în lacuri care sunt sursă de apă potabilă, iar lacul Brădişor este sursa de apă pentru mai multe localităţi din judeţ, inclusiv pentru Râmnicu Vâlcea. Deci nu mai primeam oricum autorizaţie pentru platformă. Al doilea motiv ţine de dezastrul din 2014, când viitura de pe râul Lotru a afectat în mod catastrofal zona plutitoare”, a declarat directorul Romsilva Vâlcea, Gheorghe Mihăilescu.

Astfel, începând de săptămână trecută, platforma plutitoare care a fost incubator de păstrăv din anul 1987, a fost trasă la mal şi a început procesul de dezafectare al acesteia.

“Rămân însă bazinele de la sol. E clar că nu ne putem compara cu producţiile din anii 2000, când aveam peste 110 tone de păstrăv, la sol vom produce 20 de tone, dar putem investi şi aici. Avem bazine cu păstrăv indigen, pentru popularea râurilor din ţară, bazine cu lostriţă şi împreună, cu păstrăvăria de la Slătioara, putem să ne declarăm optimişti şi să sperăm într-un viitor bun cu rezultate bune”, a mai adăugat Mihăilescu.

Complexul Salmonicol Brădişor a fost inaugurat în anul 1987, având două baze de producere şi creştere a păstrăvului şi a lostriţei, una la sol şi una pe o platformă plutitoare.

Începând cu anul 2000, Lacul Brădişor a devenit sursă de apă potabilă, de aici plecând magistrala de apă care alimentează oraşele Călimăneşti, Râmnicu Vâlcea şi alte localităţi din sudul judeţului. Atunci au apărut primele discuţii cu privire la funcţionare păstrăvăriei, fiind ameninţată în repetate rânduri cu închiderea. De asemenea, au fost efectuate mai multe măsurători cu privire la nivelul de poluare al lacului.

Anul 2014, când în judeţul Vâlcea s-au înregistrat cele mai mari calamităţi din ultimii 50 de ani, fapt ce a afectat funcţionarea păstrăvăriei plutitoare. Viitura de pe râul Lotru a afectat structura de rezistenţă a platformei plutitoare, a golit toate bazinele de peşte şi a colmatat o sursă de apă curată, care era folosită de complexul salmonicol, potrivit

AGERPRES