Bărbateşti, frumosul portativ al muntelui a sărbătorit 500 de ani de atestare istorică

Bărbăteştiul apare ca sat în documentul din 4 septembrie 1520 într-un hrisov al lui Basarab Vodă Neagoe publicat de Academie, iar prima familie în Barbatesti apare la 1662 printr-un “Stroie de la Bărbătești” în documentul publicat de Alexandru Ștefulescu. Acest Stroie “de la Bărbătești” era în viață în 1614.

Este comuna strecurată la poarta munţilor, găsind loc de refugiu, pe malul Otăsăului, pe care îl urmăreşte până când acesta fuge de tot sub munte, la vecernia de la Pătrunsa.

E un vals de primăvară, acum în luna mai, când salcâmii dau în pârg, umplând crângurile cu parfum şi fond sonor, când privighetorile se întrec în cânturi, când teii scot deja din teci, florile de iunie.

Începe aici, la buza Pietarilor, se duce pe lângă apă, cu case mari împărăteşti, cu albul de Paşte, cu cireşi şi nuci, printre trandafirii din curţile românilor care aici au fost parcă de când lumea.  Acesta este Bărbăteştiul, localitate diamant, prinsă în drumul mănăstirilor de sub munte, o comună modernă dar mândră cu trecutul ei, cu o nobleţe care nu se pleacă în faţa nimănui.

Nu ai cum să nu îndrăgeşti această localitate unde bisericile sunt cetăţi fortificate, puse de Dumnezeu sus, pe metereze, unde seara talăngile vitelor dau linişte şi calm duhovnicesc.

Este un vis frumos să simţi această localitate exact în ADN-ul ei. Pulsează, are un ritm, are o compoziţie care înseamnă poezie, şi care este deja căutată pentru case de locuit.

Aflată între Horezu şi Râmnicu Vâlcea, la poalele Căpăţânilor, Bărbăteştiul reprezintă dantelăria Olteniei de sub munte, unde fiecare locuitor stă într-un conac, parcă. Ascunse de meri, printre florile de fân care încep să crească, avem parte de o simfonie unică pe această hartă a Valahiei străbune.

Toate drumurile duc spre “în sus”, se zice aici la Bărbăteşti, pentru că sunt trepte, comuna fiind dispusă ca într-un amfiteatru, din oricare parte ai privi-o. Se încheie acolo, în valea îngustă a Otăsăului, unde primăria mizează pe dezvoltarea unui sat turistic. La poarta muntelui, unde pântecul pâmântului scoate ape minerale, unde noaptea stau doar greierii şi unde cucii sunt recitatorii zilei.

loading...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *