Arheologii confirmă faptul că Țara Loviștei a fost culoarul de tranzit 2000 de ani și nu Defileul Oltului

Drumul Loviștei, este confirmat că a fost cel mai important drum al Evului Mediu și al Antichității, în niciun caz Defileul Oltului, cum greșit încă se consideră.

Legăturile dintre Ardeal și Muntenia sau Oltenia până în secolul al XVIII-lea se făceau astfel: Spre Muntenia pe ruta Câineni – Boișoara – Perișani – Sălătrucu – Curtea de Argeș iar spre Vâlcea și Oltenia pe ruta Câineni – Boișoara – Perișani – Sălătrucel – Jiblea – Călimănești sau prin Câineni – Racovița și apoi pe Valea Băiașului până la Perișani.

Altfel spus. De la Gura Lotrului în jos nu se circula. Defileul Oltului era de netrecut, între Turnu și Gura Lotrului, râul era din mal în mal și nu exista nicio variantă de trecere (vezi Cârligul Mic)

Cercetările pentru autostradă au scos la lumină astfel acest drum și importanța Țării Loviștei în Evul Mediu, fiind cel mai cunsocut drum comercial. De altfel, autostrada copiază exact traseul folosit de 2000 de ani, în legătura Ardealului cu capitala.

Mai multe situri arheologice au fost identificate pe Lotul 3 Cornetu – Tigveni (37,4 km) al Autostrăzii Sibiu – Pitești (A1), dintre care unele de pe vremea geților, au dezvăluit istoricii și drumarii.

Conducerea Direcției Regionale de Drumuri și Poduri DRDP Craiova, din cadrul Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a menționat, într-un material postat pe Facebook la finele acestei săptămâni, că până acum s-au parcurs două etape importante pe cea mai scumpă dintre secțiunile autostrăzii peste Carpați.

Prima se referă la scoaterea din fondul forestier a suprafețelor de pădure de pe culoarul autostrăzii, etapă ce va fi urmată de inventariere, marcare și apoi defrișare. Cea de-a doua etapă este legată de cercetarea intruzivă pentru identificarea potențialului arheologic, realizată în proporție de 70% și care se preconizează că se va finaliza pe la jumătatea lunii octombrie.

„O zonă de locuire de la sfârșitul epocii fierului”, precum și zone meșteșugărești din secolele XVI – XVII au descoperit arheologii pe Lotul 3 Cornetu Tigveni. Ele vin în completarea „urmelor romane” identificate pe Lotul 2 al Autostrăzii Sibiu Pitești, Boița – Cornetu, tot în acest an.

„Situl în care ne aflăm este unul nou identificat în urma diagnosticului arheologic și o șansă pentru noi să cercetăm ceva ce nu a mai fost cercetat până acum în România. Este vorba despre o zonă de locuire de la sfârșitul epocii fierului, acea perioadă în care aici trăiau geții, acele triburi tracice foarte cunoscute care sunt menționate pentru prima dată de părintele istoriei Herodot, deci prima dată când intrăm în istorie. Până acum nu știam decât de mormintele lor. Acum iată că avem șansa, prin această cercetare mare de suprafață, să identificăm și zonele în care aceștia locuiau sau desfășurau diferite alte activități din sfera rituală”, a explicat dr. Magdalena Ștefan, muzeograf în cadrul Muzeului Național de Istorie, despre recenta descoperire arheologică.

Aceasta a mai menționat și că: „S-au mai identificat și zone meșteșugărești din perioada medievală, din secolele XVI – XVII, probabil ateliere de prelucrarea metalului, de obținere a minereului de fier, ce se aflau distribuite în lungul unui drum care este cunoscut ca drumul care mergea spre Țara Loviștei”.

Drumul la care face istoricul a avut în trecut mai multe denumiri, printre care și „Calea veche” sau „Calea mare” etc., fiind cunoscut astăzi drept DN 7D (fost drum național) pentru că pe aici s-a mers timp de milenii, din cauza accesului dificil de pe Valea Oltului. Artera lega Muntenia de Transilvania, prin ținutul istoric Țara Loviștei. Practic de la Sibiu, se mergea o porțiune prin Valea Oltului, apoi se trecea râul spre localitățile de pe malul estic, precum Câineni și Perișani (din Vâlcea), și pe munte de pe Valea Băieșului se ajungea pe Valea Topologului în Argeș.