Albert Popescu: ”Cum e să fii sclav într-o lume liberă, cu voia ta”

Albert Popescu debutează în presă la 17 ani cu un eseu despre sclvagismul modern din societatea actuală. Albert Popescu se definește drept un anarhist, un inamic al regulilor impuse, al ierarhiilor pe care le consideră, bazate pe incompetență. 

 

Citatul ,,Paradoxul prezentului: să fii sclav într-o lume liberă, cu voia ta” exprimă faptul că, chiar si intr-o lume ca cea din prezent, cu tehnologia si medicina dezvoltate care ne permit sa învingem multe din impedimentele fizice ale realității, tot suntem sclavii sistemelor sociale opresive pe care tot noi le susținem.

De ce spun ca trăim intr-un sistem social opresiv? Deoarece trăim in sisteme autoritare, de la democrațiile liberale sau capitalism la regimurile comuniste. Existența acestor sisteme se bazeaza pe autoritatea statului, burgheziei etc. exercitată asupra noastră, a indivizilor, prin intermediul proprietății si controlului pe care acestea le au asupra mijloacelor de producție, informațiilor, armelor, mediului digital, suprafețelor imense de terenuri etc..

Aceaste entități si structuri autoritare își folosesc dominanța pentru a ne forța sa le consumăm produsele, sa muncim cu ajutorul mașinariilor si resurselor lor pentru profitul lor, să participăm in sistemele sclavagiste de îndoctrinare precum BOR sau sistemul de învățământ, să luptăm pentru razboaiele lor pentru profit și așa mai departe.

Acestea controlează arta si o transformă in industrie, exoloatându-ne si creativitatea si creează medii sociale adictive precum rețelele de socializare, exoloatându-ne si atenția, tot pentru profitul lor.

Această goană a lor pentru profit nu se oprește nici măcar la sclavagismul exercitat asupra noastră, statul si burghezia preferă sa distrugă si mediul inconjurător pentru a-și maximiza profiturile.

Și cu toate acestea, cu toate că suntem oprimați intr-un astfel de mod, trăim cu iluzia cu care am fost indoctrinați tot de catre stat și companii că suntem liberi, nechestionând absolut deloc ceea ce se intâmplă in jurul nostru pentru perioade enorm de lungi de timp, timp în care efectiv permitem, susținem si chiar glorificăm sclavagismul subtil care ne distruge și în care trăim in fiecare zi, iar când suntem întrebați de către unele persoane ‘mai visătoare’ „De ce nu vreți o societate lipsită de autoritate în care sa putem face ce vrea, cât timp nu deranjăm alte persoane care să fie bazată pe apărare și ajutor reciproc?”, spunem ca o astfel de societate este ‘utopică’ si că în aceasta ne-am omorî intre noi, fără sa realizăm ca asta este ceea ce facem de fapt acum…

Albert POPESCU