Abia când harta județuluui Vâlcea va fi cunoscută pe de rost de autorități și demnitari, vom da înainte

Îmi permit să fac mai multe pariuri apropos de Vâlcea. Fac pariuri că jumătate din funcționarii publici care lucrează în instituțiile statului vâlcean cu rol decisiv nu cunosc nici măcar jumătate din comune, nu știu câte orașe are județul, care e diferența dintre un drum județean sau național, câte sunt sau câte traversează Vâlcea.

Merg mai departe, dacă i-aș lua prin surpindere pe demnitarii noștri sau pe mulți alții și i-aș întreba unde e Ghioroiu sau cum se ajunge la Mitrofani, mulți ar da-o în bâlbe. Sau dacă i-aș întreba câte drumuri naționale trec prin Vâlcea, aș avea parte de surprize? Oricum m-am lămurit că mai bine de jumătate dintre cei intervievați de mine, nu știu pe unde trece DN 73C sau DN 67C, prin Vâlcea.

Asta e situația, în realitate, Vâlcea nu e cunoscută de vâlcenii care trebuie, nu au habar unde e Valea Sasei și care sunt comunele care o mărginesc, dacă le spui de legăturile posibile dintre comune sau de localitățile care formează un conglomerat în jurul unui oraș, te vor privi ca pe un ciudat care nu are altă treabă decât să le strici lor postările cu pisici și Iisusi de pe facebook.

De aici începe totul, de aici trebuie pornită dezvoltarea județului. De la învățarea celor 78 de comune și 11 orașe din județ de la potențialul fiecărei comune, de la integrarea lor în sistemul rutier. Pentru că nu poți să faci nimic economic pentru Vîâlcea dacă nu cunoști potențialul pe care îl are Copăceniul sau Cernișoara, ce șanse sunt de a lega Ghioroiu de restul județului, cum ai putea aduce Dăniceiul în Vâlcea, fiind singura comună la care se ajunge fie prin Olt sau fie  Argeș. A, nu știați asta?

Rădulescu ar trebui să le dea un test de angajare sau de menținere în post propriilor angajați despre cum se ajunge de la Scundu la Pesceana sau care sunt localitățile străbătute de DN 67B. Nu mai spun că la Ape, dacă un angajat nu cunoaște unde confluează Cerna și Oltețul, acela trebuie dat afară imediat.

Asta înseamnă profesionalism în instituțiile publice. Mai ales cele cheie pentru Vâlcea. Pentru că în momentul când ai funcționari care cunosc foarte bine județul, când angajații din administrație, ape, educație, sănătate se duc la Livezi sau Valea Mare fără GPS, atunci vei putea să faci un set de criterii, de necesități și de proiecte pentru dezvoltarea Vâlcii. Până atunci, Vâlcea va rămâne un județ divizat, unde totul se reduce la improvizație, cu puncte izolate de dezvoltare, sarcina căzând strict în sarcina primarilor. Dar primarii nu au jurisdicție prea mare, decât cel mult să facă asocieri cu vecinii pentru diferite proiecte.

Harta județului Vâlcea este prima probă de lucru pentru orice funcționar, deputat, senator când pleacă la drum. Și nu doar harta colorată electoral, ci harta cu potențialul economic, agricol, cu râurile și drumurile care trec pe acolo. O hartă văzută ca un contingent și abia în momentul când fiecare comună din Vâlcea va fi legată prin minim trei legături cu cele de lângă, se poate vorbi de pas înainte.

Din punctul meu de vedere, Vâlcea nu poate avansa dacă autoritățile nu știu că DN 67C trece în județ doar printr-o singură localitate, ca să încheiem povestea. Vrem administrație performantă, vrem instituții ale statului bine pregătite, atunci altfel nu dăm înainte.

Nu puteam face mai mult din acest județ dacă nu vor exista poli economici în Brezoi, Bălcești, Horezu sau Drăgășani. Pentru cine nu știe acestea sunt orașele extreme aflate în punctele de spriin ale Vâlcii și care pot asigura un echilibru. Până când nu vom pleca radial din zona orașelor și nu vom crește în cercuri concentrice din ce în ce mai mari spre exterior, nu putem spera la nimic. Regula elementară, dacă merge bine un oraș, merg comunele din jur. Dacă aceste comune din jur prosperă, comunele vecine ale acestor comune vor prospera și tot așa până se vor intersecta cu celelalte cercuri din jurul altor orașe.

Rețeta e simplă, dar pentru asta, aceia care fac proiecte care coordonează domenii esențiale de infrastructură trebuie să știe harta. Și harta nu se învață decât făcând teren. Așa afli că pârâul Cernișoara inundă și roade maluri de 12 ani, punând în pericol case. Afli că pe harta Vâlcii sunt DJ-uri de pământ, cel puțin 10 care nici măcar cu căruța nu pot fi traversate. Că zone precum Valea Pescenei sau Valea Oltețului se chinuie să stopeze fenomenul depopulării.

Deja e prea târziu, dacă harta Vâlcii nu va fi învățată pe de rost, în 10-20 ani, județul va dispărea de pe harta României, încremenit pe hârtie goală, precum știința de carte și de meserie a funcționarilor și demnitarilor care îl reprezintă.

Liviu POPESCU

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *