A 90-a localitate a Vâlcii, comoara din Vârful Sacru al Munţilor Căpăţânii

Vâlcea este un județ care numără 89 de localități, grupate în 11 orașe și municipii, care, la rândul lor, aduc patrimoniului turistic al României nu mai puțin de 5 stațiuni cunoscute deja prin apele minerale medicale – în cazul Olăneștiului, Călimăneștiului și Govorei, prin băile de sare – cum este cazul Ocnelor Mari, sau prin ceramica plămădită la marginea mănăstirii voievodului martir Brâncoveanu – cum este Horezu.

În acest timp, încălzirea sau anticamera turismului o fac Mălaia, Brezoi, Vaideeni, Costeşti, localităţi care se pregătesc pentru coroana turismului.

Dar geografia acestui județ pare că nu vrea să se oprească aici. Pentru că undeva, aproape de ceruri, acolo unde sfinţii mai coboară pe pământ să se joace cu sufletul muritorilor, se naște a 90-a localitate a Vâlcii, o poveste de succes, una a îmblânzirii crestei Munților Căpățânii la peste 1.650 de metri altitudine. Este Stațiunea Vârful Romani, deja o comunitate care numără 100 de pensiuni, cabane, case de vacanță, răsfirate pe tot platoul muntelui, în jurul Mănăstirii cu hramul Adormirii Maicii Domnului, poate lăcașul de cult situat la cea mai înaltă altitudine din România. O meteoră, cum o alintăm aici noi, enoriaşii simpli ai Vâlcii.

Aici, la opt kilometri de Horezu, pe un drum care șerpuiește printre fagi până la serpentine, apoi printre brazi până sus la platou, autoritățile locale, alături de obștea din zonă, au decis construirea unei stațiuni montane.

Povestea începe acum 10 ani, când un vis a fost pus în aplicare, un vis care s-a numit o stațiune nouă. Nu s-a dorit copierea modelului Rânca, dar tocmai Rânca a fost stimulentul. Adică, în toată Oltenia, cea mai apropiată stațiune de munte unde mergeau doljenii, vâlcenii, gorjenii era Rânca. Era cazul să avem orgoliu – cu peste o treime munte, la Vâlcea nu aveam așa ceva, o stațiune în care amatorii de munte să vină, să se relaxeze, să simtă de aproape aerul de la peste 1.500 de metri.

Astfel, platoul Vârfului Romani a fost lotizat și împărțit în parcele de până la 1.000 de metri pătrați și apoi scos pentru concesiune. Primele cabane apar în apropierea unui culturi de afine și ultimele se pierd pe drumul către vârful Ursu, la marginea rezervației de bujor de munte. Iar în mijlocul acestei stațiuni, care se întinde pe zeci de hectare, se află un lăcaș de cult, ridicat de un om de afaceri din Sibiu, Dumitru Creștin, în memoria fiicei sale, decedată la 25 de ani.

„Așa a dorit domnul Creștin, să-l aducă pe Dumnezeu aici, în vârf de munte, ridicând o bijuterie care a respectat arhitectura brâncovenească a mănăstirilor vâlcene de jos. Este o mănăstire de maici, cu hramul Adormirii Maicii Domnului, aflată la cea mai înaltă cotă din România și care străjuiește Vârful Romani. De fapt, toată stațiunea o înconjoară, iar locul deja este o destinație de pelerinaj. Cine vine aici, la Romani, obligatoriu oprește să aprindă o lumânare la mănăstire, admiră din pridvor toată panorama Parângului, își umple sufletul cu corul vecerniei”, spune primarul Nicolae Sărdărescu din Horezu.

Deși sunt peste 100 de cabane, acestea se alimentează cu ajutorul generatoarelor, stațiunea neavând curent electric. Urmează ca, în anii următori, operatorul de electricitate să introducă rețeaua. Autoritățile însă au reușit să aducă apa și canalizarea.

Tot aici, există mai multe proiecte de pârtii de schi, investiții private, un proiect de închidere a unui traseu, prin vârful Văleanu, cu întoarcere spre Horezu, şi un proiect al şoselei de creastă Transcăpăţânii. Stațiunea se va extinde, iar cei din Vaideeni au și ei un proiect similar: Ursu – Ursuleţul.

Viitorul va aduce aici, sus, la 1.700 de metri, una din destinațiile turistice de excelență ale României. Numărul autorizațiilor de ridicare de pensiuni a crescut în ultimii ani. „Lucrăm la un proiect distinct privind, pe viitor, asfaltarea zonei, promovarea, dar și, obligatoriu, un program ecologic, astfel încât muntele să fie respectat, chiar dacă interacționează cu omul.

Stațiunea Vârful Romani se află, astfel, la aproximativ 50 de kilometri de Râmnicu Vâlcea, ca o ramificație din drumul Horezului. Pentru a se ajunge la Vârful Romani, există două variante, ambele plecând din cătunul Romani: una prin vestul localității, în lungime de 8 kilometri și o alta prin Văleanu, de 14 kilometri. În jur de 30 de pensiuni din cele 100 construite pe culmile muntoase din jurul Mănăstirii Adormirii Maicii Domnului sunt deschise în regim turistic.

Şi mai există şi o variantă prin satul tematic Olari, cea pe care autorităţile speră să o asfalteze începând de anul viitor.

Din stațiunea Vârful Romani există trasee care duc spre Transalpina, spre Obârșia Lotrului, spre Mălaia și spre Băile Olănești.

De altfel, această stațiune este capătul unui amplu proiect al autorităților județene — Drumul Stațiunilor — un drum de peste 110 kilometri lungime, care unește toate stațiunile vâlcene, pornind de la Obârșia Lotrului.

Liviu POPESCU