Virgil Pirvulescu: Fără o axă Râmnicu Vâlcea – Budești, fără o Zonă Funcțională Economică nu putem ieși din ”sărăcia veniturilor”
Finanțistul Virgil Pîrvulescu a opinat pentru Râmnicu Vâlcea Week, pe tema cifrele economice ale județului Vâlcea, considerând că, în pofida unui mic avans pe venituri proprii, județul nostru va rămâne totuși multă vreme ”subvenționat de București” și asta din cauza unei lipse de strategie cel puțin în punctele cheie, acolo unde zonele dezvoltate activează ”insular” mai degrabă enclavizat decât în tandem.
”Primim o treime din subvenția de funcționare de la București, chiar dacă am evoluat față de anul trecut per ansamblu, nu suntem în zona județelor bogate care să se autoîntrețină iar guvernul să aloce bani doar pentru confinanțări. Suntem în situația clasică în care primim de la centru mai mult decât oferim. Și asta nu este o laudă. Din păcate nu avem nici acum o strategie de funcționare economică pe tot județul. Sunt câteva insule de dezvoltare, cele 6 localități autonome sunt răsfirate și nu lucrează în tandem.
Iau ca exempul Râmnicu Vâlcea și zona aferentă, așa numită zonă metropolitană, așa numită pentru că nu am fost în stare nici pănă acum să o atestăm oficial cu această denumire. Vedem expansiunea economică a comunei Budești, care de departe merită toate laudele, pentru modul prin care primarul de acolo a știut să atragă investiții mari și mijlocii, care să o plaseze în zona comunelor dezvoltate ale României nu a doar ale Vâlcii. Trist este că între Râmnicu Vâlcea și Budești avem doar o singură cale de legătură funcțională, cea de pe barajul Râureni (DN 67), un drum doar cu două benzi de circulație, deși cele două UAT-uri au o graniță, e drept pe râul Olt, de cel puțin 10 km. Așadar între municipiu și cea mai dezvoltată comună a județului, nu există căi de legătură, în condițiile în care din cele peste 4000 de locuri de muncă din Budești, 3.500 categoric sunt ocupate de salariați care domiciliază în Râmnic.
Trebuie neapărat format un pol de dezvoltare Râmnicu Vâlcea – Budești, o axă, îi putem spune oricum. Un primar de municipiu azi trebuia să fie cu planșele în față alături de compania care face acele studii de prefezabilitate pentru Drumul Expres și să vadă, să aleagă traseul cel mai bun, oportun. Acest drum traversează și Budești și Râmnicu Vâlcea. Primarul de municipiu și primarul din Budești trebuia să stea la aceeași masă și să opteze pentru un traseu oportun benefic ambelor localități. Repet când ai o localitate cu cel mai mare PIB pe cap de locuitor din județ, și asta fiind o comună cu care avem ca oraș graniță economică geografică, asta era prima strategie. Puțină lume știe că mai există o rută de legătură spre Budești, chiar din zona industrială Râureni, una în zona barajului Govora dar complet nefolosită, nemodernizată, abandonată. Trebuia clar să fie una viabilă până când mai concepeam cel puțin un nou pod cu patru benzi care să asigure o continuitate între zona industrială Râureni, zona industrială Ambient și zona industrială Budești – Barza.
Mai mult, comunele 2 și 3, Mihăești și Bujoreni nu sunt nici ele integrate într-o strategie economică a Râmnicului. Dacă facem acest lucru, legăm enclavele economice, cu un centru pe Râmnic, se poate crea o Zonă Funcțională. O zonă care oferă resurse, forță de muncă, bază de recrutare, o zonă prin care va trece drumul expres A1 – Râmnicu Vâlcea. Asta este mapa cu care trebuie mers spre investitori. Așa putem atrage corporații industriale sau zona de servicii, mari investitori care să facă alte tipuri de produse, cu valoare de piață mare, cu salarii rezonabile. Polul economic Râmnicu Vâlcea – Budești – Mihăești – Bujoreni – Dăești este altceva decât localități izolate care funcționează ca niște spoturi pe o hartă cu spații goale.
Primul lucru, așezat la masă edilii acestor localități, Consiliul Județean, CNAIR, Camera de Comert, Cadastru, oameni de afaceri și construit un pol economic care să facă lobby pentru traseele rutiere, drum expres, bretele de legătură, program de intabulări gratuite. Asta dacă vrem ca la un moment dat Vâlcea ca județ să devină unul funcțional și autonom financiar, fără stipendii de la guvern. Asta îmi propun eu pentru anii următori.
Virgil Pîrvulescu, viceprimar Râmnicu Vâlcea
