Am vorbit despre realul Eminescu celei mai frumoase generații de adolescenți din prezent

Am stat în fața a 25 de adolescenți. Cu totul diferiți de generația mea.

Dacă ceva a mers prost înainte de 1989, acela a fost învățământul. Din păcate, se vede la tot pasul acel fake promovat instituțional, se vede în societatea habarnistă din prezent, care aleargă după tot felul de mitologii și superstiții. Chiar și pe Eminescu, eu târziu l-am ”văzut și perceput”.

Comunismul ne-a îndoctrinat cu acea imagine idealizată a săracului poet care cugeta, în odaia goală, la nemurirea nației, a iubirii pierdute, un fel de perdant social, învins sentimental, care își număra mărunțișul ca să-l dea pe cărți. O imagine proletară, cu care ne-am format generații întregi, eliminând contextul în care a trăit poetul moldav de secol XIX.

Este adevărat, Eminescu a fost uriaș, a fost un geniu. Dar și pentru că a fost printre primii români de inspirație care au avut șansa de a scrie într-o limbă pe care românii doar o vorbeau până pe la 1800. Niciodată scris sau citit.

Așadar, am fost invitat de doamna profesor Geanina Oprea, un dascăl atipic al liceelor vâlcene (sau normal, aș zice eu, după gusturile mele), care plimbă copiii la teatre, la târguri de carte, în capitale europene. Da, am fost invitat să le vorbesc adolescenților despre Eminescu, gazetărie, prezent, trecut.

Cred că am reușit. De ce spun asta? După atitudinea lor din timpul și de la finalul acelei ore. Acești adolescenți, care nu trăiesc cu inhibiții, cu desene false pe pereții societății, cu etici ipocrite, sunt mult mai receptivi și prind ideile reale. Adolescenții de azi nu sunt învinși. Nu îi poți obosi cu tâmpenii, cu nerozii inutile. Te vor taxa imediat. Acești copii frumoși au înțeles perfect contextul în care a trăit ”naționalistul și omul de geniu Eminescu”, au înțeles evoluția României. Și au înțeles și prezentul. Acesta european.

Este o generație care crește contemporan cu (IA) Inteligența Artificială, și nu Ion Agârbiceanu. O generație care preia și trăiește cu poftă fiecare secundă a prezentului. O generație de copii responsabilă, curioasă, intrigată, pe care nu ai cum să nu o placi. Și știți cât sunt de frumoși? Așa, liberi? Extraordinar de plăcuți.

Nu învățământul de azi construiește generații. Ci generațiile de azi construiesc învățământul. Am avut în față un auditoriu de tineri europeni. Nu mistici, nu evlavioși, nu cu angoase, nu cu tenebre.

Și au șansa să aibă la catedră un om care se mulează perfect pe tiparul și nevoile lor. Doamna Oprea. Respectele mele și mulțumirile de rigoare pentru că am putut vedea live cât de frumos, elegant și decent se contruiește viitorul țării noastre europene. Nu vom pierde în viitor. Am deja acest sentiment al siguranței că bătrânețea mea va fi pe mâini bune.

Liviu POPESCU

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *