5 milioane de lei sunt veniturile proprii produse în Bujoreni, Dăești și Runcu (nordul municipiului)

Inelul metropolitan al Râmnicului este de departe zona cea mai dezvoltată la nivel de comune din județul Vâlcea, pur și simplu dacă am judeca ca un tot întregul cerc al localităților de la marginea municipiului am putea defini că mai avem un al treilea municipiu în județ.

Bujoreni

Este comuna cu unul din salturile economice de câte 1 milion de lei pe an ajungând la finele lui 2022 să aibă venituri proprii de peste 3,25 milioane lei (618 lei per capita), o economie funcțională, semn că perspectivele sunt optimiste, adminsitrația Gângu reușind să producă minuni.

”Cum? Foarte simplu, printr-o colectare riguroasă, prin aducerea din zona neagră a contribuțiilor. În Bujoreni, la această oră nu mai avem evaziune fiscală. Totul se face transparent, se face corect și real. Poate și de aceea investitorii aleg să deschidă aici afaceri. Comuna are o dinamică, mergem pe cele două direcții sectorul economic de dezvoltare a industriei și a serviciilor precum și sectorul rezidential. Din păcate, ne confruntăm cu mai multe probleme în cazul rețelelor de utilități și al unei cooperări cu autoritățile”, susține primarul George Gîngu.

 

Comuna Bujoreni are și o problemă a traficului, ea este în prezent de cel mai aglomerat drum din România, situație care va persista cel puțin 10 ani, până este preconizată a se construi autostrada care să preia traficul spre și dinspre Sibiu.

Acest trafic îngreunează la ore de vârf naveta locuitorilor din Bujoreni care lucrează în Râmnicu Vâlcea, o distanță care de regulă se parcurge în 5 minute, de multe ori se duce spre o jumătate de oră.

Cu toate acestea localitatea așa cum spus, este un vector economic, în această parte de județ, prognozele pentru următoarea perioadă sunt optimiste, Bujoreniul ar putea depăși 4000 de lei venituri proprii mai ales după extinderea rețelei de gaze naturale.

Dăești

Comuna administrată de edilul George Popolan a spart gheața economică, ajungând la venituri proprii de peste 1,6 per capita (504 lei per capita), intrând în topul comunelor dezvoltate, apropiindu-se cu șanse mari de pragul de 2 milioane lei, zona limită a localităților care se pot autofinanța.

”Investitorii, numărul crescut de active, resursa umană, faptul că suntem o comună cu predilecție pentru zona rezidential și economic, situată între două orașe, investițiile publice pe care le-am implementat în ultimii 10 ani, la nivel de utilități. Eu cred că acestea sunt factorii care au făcut din comuna noastră una predictibilă, o destinație oportună pentru locuit și afaceri. Sunt convins că odată cu introducerea rețelei de gaze naturale, o lucrare demarată acum un an, cifrele vor sta cu totul diferit în viitorul apropiat. Ne vom axa clar pe energie verde, vom depune proiecte pentru stații de încărcare, pentru mobilitate urbană.  Avem o zonă de turism care se va dezvolta, avem proiectul pădure parc și adventure, vrem să facem din Dăești un cămin, un loc cald, să fie acasă pentru cei care stau sau cei care doresc să se mute aici”, susține George Popolan.

Localitatea este una deosbit de frumos așezată între Olt și subcarpații estici ai Vâlcii, conturul care leagă precum o punte stațiunea balneară Călimănești de municipiul Râmnicu Vâlcea.

Este o localitate cu o demografie în creștere, care beneficiază de instituții de învățământ, de sănătate moderne, o comună unde sportul este iubit, are o echipă de fotbal cu mari realizări în ligile superioare.

Și așa cum am mai spus, este comuna în care crește numărul de agenți economici  sau în care cei prezenți își extind afacerile.

Anul 2023, spune Popolan va fi un an care va consolida economic comuna Dăești și va scrie direcții și strategii care vor contura profilul localității pentru următorii 10 ani.

Runcu

Este printre cele mai mici localități vâlcene, cu venituri proprii undeva totuși la 200 mii lei (195 lei per capita) Însă deși populația stabilă este de aproximativ 1000 de locuitori, comuna Runcu are în schimb o treime de străinași. Adică de populație care fie și-a cumpărat o casă, a construit una, sau a achizionat terenuri în localitate.

De ce?

Foarte simplu. Este localitatea cel mai frumos așezată în aria metropolitană a Râmnicului. Vorbim de o comuna care se află la peste 600 de metri altitudine, pe culmea dealurile care mărginesc orașul la est și cu o deschidere unică atât asupra municipiului cât și cu o panoramă a tuturor masivelor muntoase din Vâlcea.

Vorbim de un piemont aflat în mijloc de păduri, unde Runcu, fostul ”Râmnic de Sus” s-a conturat. Pentru că așezarea a luat naștere odată cu retragerilor de-a lungul timpului a orășenilor din Râmnic și din comunele de jos, atunci când veneau invadatorii. Populația fugea din calea acestora și traversând culmile împădurite se ascundea vreme îndelungătă aici. Mulți au rămas în timp și astfel, a apărut Runcu.

O comuna care așa cum am spus oferă o geografie unică pentru cei care vor să stabilească în mijlocul pădurii, la doar 20 de minute de mers până la Râmnicu Vâlcea.

”Este oferta noastră. O localitate cu aer curat, bine dispusă, cu drumuri în mare parte modernizată. Mai puțin drumul județean care se află, din câte știm pe lista proiectelor depuse de CJ pe Anghe Saligny. Dar în rest, Runcu asta oferă, o zonă cu potențial rezidential ridicat, nu pentru industrie, ar fi păcat, deci pentru un confort și o viață liniștită, aproape de oraș dar departe de aglomerația urbană. Evident că în măsura resurselor de care dispunem investim în infrastructură și pentru utilități, pentru a spori atractivitatea zonei”, susține primarul Vasile Stoica.

De altfel într-un clasament al zonelor cu potențial rezidențial din arealul metropolitan al Râmnicului, Runcu are cel mai mare punctaj la nivel de cadru natural, calitatea aerului, nivelul de poluare și zgomot, dar pierde la capitolul infrastructură și utilități, acolo unde primăria se străduie să anuleze acest deficit.

Așadar, cele trei localități din nordul municipiului alternează de la zone cu potențial ridicat pe parte de industrie, până la zone cu potențial rezidential, completând harta economică a localităților aflate în treimea nordică a Vâlcii, aduncând venituri de 5 milioane de lei pe anul 2022.

Țara Loviștei, Valea Lotrului, Bazinul Drăgășaniului și Mărginimea nordică a Râmnicului poate fi considerată o zonă dezvoltată a Vâlcii, este zona dinspre Transilvania, o zonă montană cu precădere și subcarpatică, o zonă cu potențial turistic, o zonă care dacă își menține ritmul actual de creștere economică, poate contribui majoritar la PIB-ul județului.