Proiectul Parcului Naţional Făgăraş contestat vehement de autorităţile din Vâlcea, Argeş, Braşov şi Sibiu
Crearea Parcului Naţional Munţii Făgăraş a dat naştere unui imens scandal, în care poziţii divergente au ONG-urile care susţin ideea şi localnicii din Vâlcea, Braşov şi Argeş, majoritatea consiliilor locale din aceste judeţe contestând respectivul proiect.
La ultima întâlnire, în care au fost prezenţi argeşenii şi vâlcenii, reprezentanţii ONG-urilor au fost vehement contestaţi iar autorităţile locale au declarat că niciodată nu vor fi de acord cu un asemenea proiect şi nu vor da niciun aviz favorabil.
„Au trecut anii de la entuziasmul când se conturau arii protejate, situri şi parcuri peste tot în România. Ceea ce urmat după a fost un dezastru economic. Nu spunem că suntem împotriva unor astfel de parcuri dar până când nu vor fi reglementate clar activităţile din aceste parcuri, noi vom fi împorivă. În acest moment nu aveam de-a face decât cu un fundamentalism ecologic de proporţii care omoară activitatea economică, agricultura şi turismul”, spune primarul din Perişani, Ion Sandu.
Acesta condamnă terorismul ecologic care se petrece în România în ultimii ani şi spune că un astfel de parc în zona Făgăraşului va distruge oieritul, pomicultura, va bloca definitiv infrastructură şi perspectivele de turism.
„Într-un parc naţional, păstoritul este interzis, amenajarea unor drumuri, contruirea de pensiuni, dezvoltarea economică a zonelor va fi definitiv compromisă. Am înţeles că, din fericire şi Romsilva este în dezacord cu acest parc”, completeză primarul Ion Sandu.
Satenii din Argeş, din Arefu şi Corbeni consideră „acest parc o aberaţie”. Tot împotriva acestui parc s-au declarat locuitorii din Braşov şi Sibiu, majoritatea Asociaţiilor Oierilor din judeţele care împart masivul Făgăraş.
De cealaltă parte o fundatie din Romania care militeaza pentru refacerea zonelor defrisate a obtinut aceasta finantare iar proiectul pentru constituirea Parcului Naţional Făgăraş ar dura cinci ani si va aduce beneficii si pentru 28 de localitati.
Cea mai mare parte a sumei, respectiv 2 milioane de dolari, va fi folosita pentru a planta padurile taiate si a reface zonele alpine cu bujor de munte, afin si merisor, spun ONG-urile.
Totodata, ecologistii vor readuce in salbaticie zimbrii si castorii, care in acest moment sunt specii protejate prin lege, iar pe teritoriul tarii noastre mai sunt doar cateva sute.
Specialistii fundatiei Conservation Carpathia isi propun sa rezolve si problema ursilor care fac pagube in localitati. Astfel, un milion de dolari vor fi alocati pentru garduri electrice, dotarea unei echipe de inteventie rapida si despagubiri in cazul unor atacuri.
AP