Preluarea de către americani a Uzinei de Armament Drăgășani așteaptă avizul Comisiei pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEISD)
În contexul războaielor din proximitatea României, în care oficialii europeni au realizat că războiul din Ucraina duce la golirea magaziilor de muniții, a apărut și șansa de relansare a industriei de armament din România. După cum au remarcat și analiștii militari de la noi, precum Aurel Cazacu, americanii au apărut pe fondul derulării zonei de conflict de lângă noi, și au realizat că uzina mecanică de la Drăgășani corespunde unui proces de realizare a unei fabrici de muniție și de armament.
Compania se întinde pe o suprafață de peste 40 de hectare și nu are datorii. „Uzina deține buncăre, hale de producție cartușe, proiectile… Am întreținut fabrica în condiții foarte bune, de 20 de ani tot plătesc salarii la angajați”, s-a lăudat Gigi Becali actualul proprietar în cadrul intervențiilor TV.
Clădirea propriu-zisă, cu parter și etaj, se desfășoară pe o suprafață construită de 1.237,50 metri pătrați, la care se adaugă terenul aferent, și un spațiu verde de 800 de metri pătrați. În 2021, UM Drăgășani raporta o pierdere de peste 1,2 milioane de lei, iar anul trecut de 1 milion de euro.
Pe surse s-a aflat că din bordul firmei interesată să cumpere fabrica de armament de la Drăgășani fac parte doi generali români, doi generali americani, un fost ambasador al SUA în România, precum și fostul director Romarm, analistul militar Aurel Cazacu.
Noii investitori americani intenționează să demareze rapid producția de muniții mici, într-o primă fază, iar apoi să treacă la muniție mare și mijlocie, inclusiv la producerea de pulberi explozive. Se pare că deja au fost contractate două linii de fabricație performante, asistate de calculator. Se urmărește ca Uzina de Armament de la Drăgășani să fie prima fabrică de muniții la standarde moderne din România, producția efectivă să fie demarată în primele luni ale anului viitor, iar personalul recrutat să fie format în fabricile de armament din străinătate.
Capacitatea de producție, susțin cunoscătorii, va fi de minimum 10 milioane de cartușe. Uzina mecanică poate asigura, într-o primă fază, până la 500 de locuri de muncă, americanii fiind dispuși să investească pentru început aproximativ 100 de milioane de dolari.
Fabrica de armament de la Drăgășani se află destul de aproape, la aproximativ 70 de kilometri, distanță ce poate fi parcursă în puțin peste o oră, de scutul de la Deveselu. În plus, există acces rapid la Dunăre și Marea Neagră, dar și piețe de desfacere: țara noastră și Ucraina, precum și Egipt, Algeria, Libia sau Maroc.
Surse din cadrul Consiliului Concurenței au confirmat faptul că procedura pentru avizarea investiției este în continuare în analiză, în cadrul Comisiei pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEISD).
Procesul de autorizare a investiției străine în Fabrica de Armament de la Drăgășani presupune parcurgerea mai multor etape, ce cuprind discuții și analize pe fiecare minister și serviciu de securitate în parte, fiind vorba despre o entitate dintr-un domeniu strategic, precum cel al apărării și al siguranței naționale, care necesită o atenție sporită din partea membrilor CEISD.
Abia la final se va lua o decizie, dar se pare că nu există un termen limită pentru această procedură care variază de la caz la caz, după cum reiese și din Regulamentul de funcționare al CEISD. Termenul de 30 de zile vehiculat în spațiul public nu are legătură cu procedura de examinare în sine despre care nu se știe cât va dura exact.
Cadrul de funcționare al acestei comisii și implicit noul regim al autorizării investițiilor non-UE în România a fost reglementat abia în urmă cu un an, atât de legislația europeană cât și de cea națională. La noi funcționează ca un organ colegial fără personalitate juridică în subordinea Guvernului.
CEISD este format din secretari de stat din diverse ministere, reprezentanți SIE și SRI care aprobă sau resping astfel de investiții. În cadrul ședințelor CEISD, autorizarea investițiilor străine directe sau a investițiilor noi se adoptă cu votul majorității membrilor prezenți. În caz de egalitate de voturi, votul președintelui CEISD este hotărâtor.
