Peste 3 veacuri de târg la Măciuca, împlinite în luna August
Dacă e vară e perioada târrgurile. E târg la Lădești, e târg la Polovragi, e târg la Măciuca. Si ce târg e aici la Măciuca. Unul care vine de dincolo de istorie, de timp.
Pentru că acolo…Dincolo de dealurile frumoase ale sudului de Vâlcea, cufundată în istoria valahă, urcată în nobleţea vinului, dansată în prag de Crăciun la culele boiereşti, avem o comună, un pastel original, o întreagă variaţiune care cumulează un uriaş potenţial de patrimoniu, turism, cultură…
Comuna lui Drăghicescu, poate unul din cei mai mari sociologi ai prezentului, al cărui nume impune seminarul de debut la Universităţile din Tokyo sau din Ohio. Totul pleacă de aici.
De la Măciuca.
Dispusă în bazinul sudic al Vâlcii, pe malul stâng al Cernei, coborâtă din spiritualitatea Stăneştiului, Măciuca este locul unde legendele se ţin vii, înainte poate chiar de a apărea.
Se spune că buzduganul cu care Mihai Viteazul a făcut marea unire a celor de aceeaşi limbă e făcut de un meşter, Toader, din Botorani. O măciucă năpraznică, ornată cu ţinte, pe care şi armia lui Sinan Paşa a cunoscut-o pe viu la Călugăreni. De aici, poate, şi linia boierilor vlastelini a Măciucenilor.
Nu ştim care ar fi adevărurile ascunse de labirintul istoriei, cert este că prezentul scoate azi la lumină comuna sudului, odinioară târg comercial, cel mai mare din secolele trecute, unde se adunau grădinarii de jos, de pe Olt, cu lemnarii Vâlcii, unde porumbul doljenilor se schimba cu merele Olteniei de sub Munte. Unde erau scrâncioabe, unde copiii strigau după turtă dulce, alvițe, bragă. Unde pepenii mari își despicau dulceața roșie, în arșița lunii. Unde se vindeu de toate – pălării, haine, animale, boabe, grâuri, mere, prunde de toate națiile, gâini cu creasta sau fără, jucării și porumburi coapte. Unde vocea târgoveților cu platagele în oboroc se auze. Unde muierile scoateu de sub țâțele mari, banii bine dosiți și se târguiau cu comercianții. Unde un copchilaș plângea că nu se i făcuse hatârul. Erau zeci poate chiar sute de căruțe sub pomii, unde caii mâncau din sac și bălegau a pagubă. Unde unii mai chercheliți dormeau deja la umbră de car. În zgomot de muscă neagră și tâune.
„Un mare târg, unde, pentru zile bune, veneau mii şi mii de târgoveţi ai Munteniei, ai Olteniei, dar şi meşterii saşi din Ardeal. Erau arome felurite, cu viţei la proţap, cu multă muzică şi bâlciuri, cu scrâncioabe de te învârteau ca fasolea pe arac, iar, nu de puţine ori, arnăuţii se încingeau de la vinul roş şi puşcau în sus sau în vreun megieş care se uita, pare-se, urât la dânşii. Erau şi fete de măritat venite, dar şi fete de nemăritat, dar iubăreţe, era, poate, cel mai frumos târg al sudului. De unde omul îşi lua de toate, ca să-i ajungă măcar până la anul care venea”.
Poveşti care s-au încheiat demult, dar altele stau să vină.
Azi, Măciuca, după cum spune edilul Mugur Mărcoianu, are în faţă o mare provocare: să-şi asume şi să valorifice trecutul de poveste, dar să se ridice şi la pretenţiile viitorului.
„Azi la Măciuca, printre târguri, vorbim despre infrastructură. Ştim unde trebuie să ajungem, asta e important. Adică, un grad de civilizaţie care implică, automat, lucruri care, în altă parte, sunt fireşti – apă, canal, asfalt și gaze. Toate proeictele sunt eligibile și îndiferite faze de implementare. S-au contruit blocuri, se mută oameni la Măciuca, suntem în clasamentul turistic al Vâlcii, în fiecare lună. ne dezvoltăm, nu atât de rapid cum ne-am dori dar lucrurile merg.
Așa este și nu în ultimul rând, Măciuca a deschis drumul turismului de înaltă ţinută aici, în sudul Vâlcii.
„Vâlcea de sud vine ca o completare a turismului judeţului. Turismul viticol, turismul de patrimoniu (avem trei conace boiereşti, biserici de lemn sau de zid, şi asta regăsim în toate localităţile din această parte de judeţ), turismul de business sunt lucruri cu care, cu un ambalaj modern şi cu o bună promovare, se reuneşte ciclul turistic al judeţului”, mai spune edilul.
Acum pe 15 august, târgul din Măciuca a pășit în al treiela secol, se spune de existență. Dar este alt târg, un târg care se prezintă elegant, cu muzici bune, cu artiști de gală. Oamenii și copiii sunt însă aceiași. Vin acum, urcă Dealul la Măciuca pentru a retrăi aceleași noi și vechi bucurii cum le trâiau copii la 1.700 sau de la 1.800…
Liviu POPESCU
