Monumentul lui Antim Ivireanul ar urma să fie ridicat în centrul Râmnicului

Artistul plastic Ivan Jinaru, cel care a realizat bustul părintelui Iustin Pârvu, de la Poiana Teiului (judeţul Neamţ) şi pe cel al părintelui Arsenie Boca, amplasat în faţa bisericii-monument din localitatea vâlceană Vaideeni, îşi propune să închidă „triada preoţilor duhovnici” cu bustul mitropolitului Antim Ivireanul, care se va regăsi chiar în centrul municipiului Râmnicu Vâlcea.

„Din punctul meu de vedere, un sculptor trebuie să se alinieze semenilor săi cu creaţia sa, dar şi să convingă cu ideile sale, pe care i le-a dat Cerul. Patronul spiritual al acestui frumos oraş (Râmnicu Vâlcea – n.r.) este Antim Ivireanul. Ce poate fi mai înălţător decât a-l avea pe marele părinte între noi! M-am gândit ca el să încheie triada părinţilor duhovnici, începută de mine cu Iustin Pârvu şi continuată cu Arsenie Boca. Pe Antim Ivireanul m-aş simţi împlinit să-l avem în centrul din Râmnicu Vâlcea”, a declarat, joi, pentru AGERPRES, Ivan Jinaru.

El spune că deja a purtat discuţii cu Consiliul Local privind amplasarea bustului lui Antim Ivireanul.

Pe de altă parte, artistul plastic a prezentat şi proiectele pe care le are în vedere pentru Timişoara şi Bucureşti.
„Dacă aurul şi visul meu este implementarea proiectului ‘Deceneu şi Dacii’, în faţa Palatului Parlamentului de la Bucureşti, monument pentru recunoaşterea spiritului străbunilor noştri, argintul este „Decembrie 1989”, în Piaţa Operei din Timişoara, platina fiind „Cerul şi Pământul”, în Piaţa Alba-Iulia din Capitală. Finalizarea proiectului „Decebal” din parcul botanic din Timişoara va anticipa, de altfel, cele trei proiecte enunţate mai sus”, a spus Jinaru.

Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul este pomenit în calendarul creştin-ortodox la 27 septembrie.

Mitropolitul Antim Ivireanul s-a născut în Iviria (Georgia) în 1650, având, din botez, numele de Andrei. Ajuns de tânăr la Constantinopol şi având o inteligenţă deosebită, a învăţat bine limbile greacă, arabă şi turcă, precum şi meşteşugul sculpturii, al picturii şi broderiei. În jurul anului 1690, a fost adus în Ţara Românească, de Constantin Brâncoveanu. Aici a învăţat meşteşugul tiparului de la episcopul Mitrofan, iar, după un an, a fost călugărit şi hirotonit preot. În perioadele 1691-1694 şi 1701-1705 a condus tipografia domnească de la Bucureşti, unde a tipărit 18 cărţi, îndeosebi cărţi de slujbă.

A întemeiat o nouă tipografie la Mănăstirea Snagov (1694-1696). A fost numit egumen al acestei mănăstiri, tipărind 14 cărţi, dintre care patru în limba română, iar celelalte în greacă, slavonă şi arabă.

În 1705, a fost ales episcop de Râmnicu Vâlcea, păstorind timp de trei ani. Şi aici a întemeiat o tipografie, la care a tipărit zece cărţi. După trei ani a fost ales mitropolit al Ţării Româneşti (1708).

Ca mitropolit a avut o activitate însemnată: a zidit biserici, a fondat din temelie Mănăstirea Tuturor Sfinţilor din Bucureşti, astăzi Mănăstirea Antim, a făcut numeroase milostenii celor săraci şi celor iubitori de carte.

Mitropolitul Antim Ivireanul a scris şi tipărit şi numeroase predici de apărare a credinţei ortodoxe şi a dogmelor acesteia, numite „Didahii”, dovedindu-se prin aceasta un iscusit teolog, ierarh şi propovăduitor al Sfintei Evanghelii.

Sfântul Ierarh Antim Ivireanul a fost închis din porunca turcilor şi trimis în surghiun la Mănăstirea Sfânta Ecaterina din Muntele Sinai. Pe drum, însă, a fost bătut de ostaşi şi aruncat în râul Tungia, lângă Adrianopol, găsindu-şi în acest fel sfârşitul.

Pentru viaţa sa curată şi pentru contribuţia însemnată pe care a avut-o la înnoirea spirituală a vieţii bisericeşti din acele vremuri, prin tipărirea de cărţi de slujbă şi de învăţătură, Biserica Ortodoxă Română l-a canonizat ca sfânt, fiind pomenit în fiecare an la 27 septembrie. (EcoArt.com)