La marginea județului, se află una dintre comunele frumoase și mai puțin știute ale Vâlcii

Fiecare județ are o localitate afaltă ”la capătul lumii”, un fel de localitate dispusă la distanță mare de municipiu, cu căi de acces greu de ajuns, un fel de fundătură, luată ca reper atunci când vrei să spui că undeva există o margine a lumii, margine de județ.

În Vâlcea, titulatura asta o poartă comuna Ghioroiu. Pentru cine nu știe unde se află pe hartă, să urmărească indicatorul rutier din Bălcești care scrie ”Ghioroiu 14 km”. Singura cale de acces, aflată așadar la aproape 100 de km de Râmnicu Vâlcea.

Ghiroiu nu este deloc o comună urâtă. Dimpotrivă este o comună, ultima în zona subcarpatică, una care urcă de aici, de la granița cu Bălcești, treaptă cu treaptă până sus, aspre Mierea. Spre Dănciulești. Comuna se află dispusă pe trepte generoase, săpate milenare de micul pârâu nisipos al Pescenei.

Vreți să vizitați Ghiroiu? Nu veți regreta. După ce părăsiți zona orașului Bălcești am descoperit o așezare cuminte, care urcă și coboară, pe colinele moi ale sudului Vâlcii. Casele prezintă un compozit variat. Am văzut case frumoase, înalte, tip conac, am văzut case vechi, părăsite, alte sunt noi, așezate fie pe maluri pârâului Pescenei care se strecoară liniștit, în meandre tâind într-un fel comuna această care, din păcate, se închide în județ, deși are legături importante cu Gorjul și Doljul. Casele scoateau fum, în acel univers de mijloc de toamnă și liniștea unei comune care pulsa de viață tăcută la gura sobei, sincer m-a copleșit.

E drept, am întâlnit o comună lungă, o localitatea care se află la buza Doljului, printre păduri cuminți acum colorate pastelat, o comună boierească, unde pe vremuri se întretăiau drumurile caravanelor de care, pline cu cereale Olteniei de Câmpie, venind aici, spre Olteț să facă negoț cu oltenii de la munte.

”Este o comună care place. Dacă ești de aici, nu ai cum să nu te îndrăgostești de liniștea, de viața cuminte de la țară. Ghioroiu este pentru mine, un fragment de România frumoasă. E greu, izolarea asta nu e chiar așa cum se spune, există trafic și tranzit cu Bălceștiul, de aici au plecat mari personalități, am avut un ministru al Transporturilor în anii 70 care a asfaltat această arteră. Ne despart doar 3 km de drumul Doljului și alții 2-3 km cu Zătreni, plus maxim 3 km cu Gorjul. Din păcate nu sunt asfaltate aceste drumuri. Avem proiecte pentru aceste drumuri care țin de noi și avem solicitări către  Consilul Județean pentru drumurile județene și chiar promisiuni că ne vor ajuta”, spune primarul Vicențiu Oprișan.

Da, paradoxal, cea mai izolată comună din Vâlcea ar putea fi legată rutier cu 2 județe vecine, prin doar câțiva km dar și cu Zătreniul, ar putea identifica o a doua rută de acces în județul nostru. Ar putea fi un nod rutier important iar Ghioroiu ar câștiga înzecit, s-ar scurta distanța spre Râmnic, spre Craiova și Târgu Jiu. Unde mare parte din locuitori lucrează.

Primăria a reușit în acești ultimi doi ani să asfalteze majoritatea drumurilor locale, prin Anghel Saligny,  modernizarea școlii gimnaziale, extinderea și modernizarea sediului primăriei, un sediu modern, cochet.

Din punct de vedere agricol, peste 1200 de hectare de teren sunt arendate, agricultura fiind vectorul economic al localității.

În Ghioroiu există aproape 17 km de rețea de apă potabilă și sunt proiecte pentru extinderea acestei rețele. Tot în Ghioroiu au fost montate camere de supraveghere video, avem un sistem de iluminat modern și a fost depusă documentația pentru înființarea rețelei de canalizare.

Planuri menite a schimba fața acestei comune care are nevoie de investiții, care să scoată Ghioroiu din expresia ”la capătul lumii”.

Se mai spune că atunci când vine primăvara este o splendoare pe dealuri, când înfloresc corcodușii și salcâmii. La Ghioroiu poate că nu se termină Vâlcea, poate de aici începe…