La Goleşti se rescrie simfonia economică a judetului Vâlcea

Goleşti, margine de Râmnic, acolo, unde acum, spre asfinţit, pădurile prefac visele de noapte în proiecte concrete. La Goleşti, istoria începe acolo unde se termină prezentul pentru că, în cel mai scurt timp, această localitate va fi cea mai apropiată de autostrada Sibiu-Piteşti.

Dar mai este ceva, la Goleşti, avem brandul ţuicii vâlcene. Aici prunii sunt iubiţi de soare cel mai mult, poate şi de aceea licoarea are o culoare galben îmbietoare. La Goleşti este o artă prepararea acestui produs. Este un secret care se păstrează de sute de ani iar nicăieri nu poate fi reprodus. Dar tot la Goleşti, printre livezile de pruni şi meri stau mândre căpiţele de fân, fluturii aruncă în aer adieri de seară. Freziile s-au cocoţat pe garduri iar berzele îşi învaţă puii să zboare.

La Goleşti puţină lume ştie că există un tainic drum pe după dealuri care ajunge la Feţenii Vâlcii, la Goleşti am văzut poate cea mai mixtă porporţie de case, avem case vechi de pe vremea Zincăi Golescu, avem case boiereşti, avem casele cochete cu vii în faţă ale goleştenilor, avem vâlcenii care au fugit de oraş. Avem o poveste pe drumul care pune cortina judeţului.

Constantin Şerban, edilul din Goleşti are un program amplu care priveşte realizarea celui mai mare număr e poduri, de asfaltări şi reabilitări a drumurilor comunale.

„Dacă la Vâlcea aş avea un edil cu care să pot conclucra, cine ştie, am reuşi să punem la punct o cale de de legătură directă cu oraşul. Pădurile care ne despart ar fi o zonă propice agroturimsului. Pe aici era calea pe care care fugeau cei din oraş când năvăleau cotropitorii”.

Aşa este, pădurile care pleacă de la Feţeni şi ajung la Goleşti sunt vechi de când lumea, înainte de a ajunge primii oameni aici. Sunt păduri unde stejarii şi fagii dansează într-o poveste de demult, unde nu există păsări scare ă nu cânte poezia nopţii. Sunt păduri unde ghioceii îşi petrec adolescenţa în martie, unde trandafirii sălbatici închină serenade albinelor, unde alunii recită din Eninescu iar ferigile povestesc legende vechi. Sunt întocmai pădurilor vieneze..

Goleştii de azi sunt o localitate în plin proces de dezvoltare, dacă până acum vreo 10 ani era o comună etanşă, izolată la margine de judeţ, azi aici se dă tonul. Dirijorul Goleşti va descrie simfonia ecomomică a judeţului Vâlcea. Pe aici va fi poarta spre autostrada apusului, deci limite nu mai există. Următorii cinci ani sunt decisivi aici, unde trebuie să se joace clar pe cartea administraţiei şi a deschiderii către investiţii…

„Fără infrastructură nu va vine nimeni, poţi fi la o aruncătură de băţ de orice autostradă. Deci trebuie ca această comună să arate impecabil ca să fie peţită de investitori. Normal că ne dorim cele mai mai multe locuri de muncă, ne dorim ca acest drum naţional să fie reabilitat, ne dorim să se întâmple ceva şi cu aceste viaducte, calea ferată era ideală. Am încredere în Goleşti”, spune Şerban.

Se simte un aer de toamnîă, deja. Privind boabele de struguri atârnate pe bolţile din Goleşti, vezi culoarea cum apare. Nu mai e mult până când roadele pământului, la Goleşti vor începe dansul nupţial…

Mihai IONESCU

2 comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *