Istoria României moderne a început într-un mic castel din Lunca Topologului, la Vâlcea

Trecem destul de des pe lângă un mic castel, un poem de primăvară, un loc de istorie (dar ce istorie!) – povestea renaşterii noastre naţionale, locul unde, la 1848, cele mai nobile personalităţi ale Ţării Româneşti au gândit altfel despre ţara asta, au vrut să-i dea o altă direcţie şi, chiar dacă nu au reuşit pe moment, ulterior, în 1859, 1877, 1918, România a argumentat că ceea ce s-a petrecut ani buni pe terasa micului castel de pe Topolog a fost de bun augur.

Este vorba de micul castel sau conacul din Nicolae Bălcescu. Conacul a fost construit, începând cu anul 1824,  de către Tănase Bălcescu, bunicul lui Nicolae Bălcescu, și de sora acestuia, Zinca.

Tănase Bălcescu a fost unul dintre marii oameni de la curtea fanarioţilor. Militar, ajunge polcovnic de Potere – acesta conducea oamenii lui vodă care se ocupau cu prinderea haiducilor, a răzvrătiţilor.

Coman, haiducul Amărăştilor, a fost, se pare, prins chiar de poterele lui Tănase Bălcescu.

Pentru aceste „fapte de vitejie”, Bălcescu primeşte pământ pe Valea Topologului şi aici îşi ridică micul palat sau “Casa mare boierească”, așa cum mai era denumită.

Zinca… nu se ştiu multe despre ea. Decât că a fost pianistă, dar niciodată nu s-a căsătorit, deşi cronicile spun că ar fi avut o relaţie cu un mare om de stat, fost militar în armata otomană.

Tănase Bălcescu a avut patru copii: Maria, Iancu, Safta și Zinca.

Nicolae Bălcescu este fiul Zincăi şi al pitarului Petre. Numai că Petre moare atunci când Nicolae avea doar 3 ani.  De aceea, Nicolae păstrează numele mamei. 

Nicolae Bălcescu a mai avut  frați și surori: Costache Bălcescu, zis și Prințul Negru, a fost, printre altele, ministru de finanțe în timpul lui Cuza, iar sub Carol I a fost deputat, senator si președinte al Consiliului de Administrație al C.E.C., în timp ce Maria Bălcescu a fost căsătorită cu Scarlat Geanoglu, ocârmuitor al județului Teleorman. Maria s-a judecat cu mamă-sa, pentru că nu i-a dat dota promisă la căsătorie; Barbu Bălcescu a ajuns primar al Craiovei și mare avocat.

Printre copiii lui Barbu se numără și Zoe, care s-a căsătorit cu Nicolae Mandrea.

La palatul din Valea Topologului au fost prezenţi, între anii 1846 şi 1848, Gheorghe Magheru, Costache Romanescu, Nicolae Pleşoianu, Ion Heliade Rădulescu,  C.A Rosetti şi Christian Tell, Ana Ipătescu şi Nicolae Golescu.

Despre ultimii doi se spune că ar fi avut chiar o idilă, consumată la palatul de la Vâlcea. În orice caz, la 7 iunie 1848,  se formează, la Vâlcea, primul guvern provizoriu. Este cunoscut drept cel mai amplu club politic din Ţara Românească, cu influenţe masonice.

Palatul intră în atenţia Bucureştiului, Bibescu chiar trimite iscoade la Vâlcea şi încearcă să aresteze mai ales delegaţii străini care veneau de la Paris.

În fine, revoluţia are loc în 1848, din păcate este înfrântă după ce intervin trupele turceşti, dar povestea merge mai departe şi, ulterior, la 11 ani după, România se schimbă şi o ia pe un drum de succes. Un drum care a fost început cândva la Vâlcea, în lunca Topologului, la conacul Bălceştilor.

În ceea ce priveşte soarta micului palat, Zoe şi Nicolae Mandrea au moștenit conacul de la Bălcești. Nicolae Mandrea  a fost un apropiat al lui Carol I și a deținut, printre altele, și funcția de președinte al Înaltei Curți de  Casație. Radu N. Mandrea, fiul lui Nicolae, a intrat în posesia conacului printr-un act de donație.

Statul comunist a încercat să pună mâna pe acest conac, numai că istoria pe care voia să o întemeieze avea ca temelie tocmai militantismul lui Bălcescu. Nu-l putea face erou, dar apoi să confişte casa.

Comuniştii au reuşit însă, printr-o negociere cu Radu Mandrea, să cadă la un compromis. Acesta a donat mai departe conacul statului român la 31 Martie 1948, cu scopul ca așezământul să devină tabără de creație artistică.

Şi aşa a rămas, nedevenind CAP sau SMA.  Astăzi, micul palat poate fi admirat în zona centrală a comunei Nicolae Bălcescu. Mai ales că primăverile sunt atât de frumoase în lunca Topologului…

AP