În Ţara Ardeiului, la Voiceşti, primăria inventariază amplasamentele exacte ale drumurilor agricole

Într-o câmpie care se pierde în zare, de la marginea Drăgăşanilor şi până la Olt, se află ultima insulă a Vâlcii, insula de câmpie, fragment şi solfegiu de Câmpia Română. De cum intri pe sub stolul de ciori care cuibăresc în paltinii răzleţi, primeşti din plin paşaport pentru Ţara Ardeiului, a serelor şi a oltenilor cu privirea aprinsă, a fetelor care zâmbesc pe la porţi, a mâţelor care pândesc vrăbiile de pe gard, a unei găini care ţipă ca apucata prin cuibare.

Eşti la Voiceşti, locul unde primăvara este peste tot, cu o mantie de verde crud, cu păpădii îmbobocite, cu case calde, cu oameni care zoresc pe străzi, vorbind despre arat, răzoare, răsad, lucernă. Este viu, este o stare de primăvară. Aici, în primul vers al judeţului, un ultim colier care stă cuminte în zâmbetul soarelui de martie de mijloc.

La Voiceşti totul arată că e bine. Străzi lungi, care şerpuiesc prin câmpia întinsă, cu asfalt reavăn, cu case cu garduri albite de var şi de zarzări, cu şcoli în care ţâncii se încaieră într-un lapte-gros de demult, cu o doamnă educatoare care se uită la tine pe furiş, ce cauţi tu, streine, spunând întrebător şi provocator… Cu palatul lui Alfred Cernea, cu Tighina de margine. Cu ţipete de raţe sălbatice de pe lacul din apropiere, o deltă pe râul Olt, o deltă sfântă declarată prin lege.

Acesta este Voiceştiul, locul unde Câmpia Română perforează judeţul Vâlcea şi trimite peste gard zarzavatul aromat de curte, locul unde albinele roiesc printre flori de zarzăr şi cais, unde totul arată ca un nou destin.

Şi pentru că lucrările de infrastructură la Voiceşti privesc drumurile de tarla, primăria deja a corectat după ani de zile, zonele agricole. Cutumele agricultorilor locali, odată cu aratul şi semănatul au schimbat geografia locului, fermierii având nevoie ca în raport cu actele cadastrale să îşi identifice parcelele.

„Am lucrat intens pentru că drumurile agricole sunt pe lista de proiecte. Dar dacă aceste drumuri nu corespund cu realitatea din teren, riscăm să nu intre în finanţare. A fost o muncă destul de mare pentru a verifica din nou amplasamentele, de a corecta acolo unde nu s-a mai ştiut limitele. În cele din urmă au reuşit”, spune primarul Florian Vătafu

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *