În perioada interbelică, zona Horezu și Depresiunea Horezu erau conduse de un subprefect, cu numele de Pretor
Pretura a fost o instituție administrativă intermediară între județ și comună, care a funcționat între 1925-1948.
Ea avea rolul de coordonare, control și îndrumare a tuturor aspectelor administrative, economice, financiare, sanitare și polițienești, din cadrul unui grup mare de comune, din componența unei plăși.
Preturile erau organe ale puterii executive de stat, subordonate prefecturilor județene, având ca atribuții principale: coordonarea administrațiilor comunale, menținerea ordinii publice, aplicarea legilor și regulamentelor, supravegherea școlilor, spitalelor, căminelor culturale și bisericilor, combaterea epidemiilor și epizotiilor, probleme edilitate, supravegherea activității industriale, agricole, comerciale, organizarea alegerilor, alcătuirea periodică a recensămintelor populației și altele.
Primul pretor era șeful administrativ al plășii și în același timp funcționar exterior al Ministerului de Interne, fiind subordonat prefectului.
Depresiunea Horezu a fost condusă de un astfel de pretor iar vechea clădirea a Preturii Horezu a devenit odată cu aprilie 2026, sediul actualei Primării Horezu.
Primaria orasului Horezu a inaugurat oficial sediului nou al institutiei, cladire cu o deosebita valoare istorica pentru comunitate, recent reablilitata si modernizata, pentru a raspunde nevoilor administratiei publice locale. Imobilul a fost construit in anul 1934, de catre Prefectura Judetului Valcea, Prefect la aceasta data fiind Eugen Bacescu, avand initial destinatia de local de judecatorie si pretura, fiind una dintre cladirile reprezentative ale epocii din aceasta zona. De-a lungul timpului, aceasta a avut un rol important in viata administrativa a comunitatii.
Valoarea totala a proiectului a fost de 6.171.316,66 lei din care valoarea contributiei comunitare a proiectului a fost de 2.484.734,79 lei-Planul National de Redresare si Rezilienta-Componenta 10-Fondul Local si 3.686.581,87 lei au fost asigurati din fonduri proprii.
Lucrarile de reabilitare si modernizare au avut ca scop atat conservarea valorii istorice a cladirii, cat si adaptarea acesteia la standardele moderne, prin imbunatatirea eficiente energetice, modernizarea instalatiilor si crearea unui spatiu functional si accesibil pentru public. S-a reusit astfel redarea comunitatii a unei cladiri cu valoare istorica fiind un exemplu de respect pentru trecut si responsabilitate pentru viitor.
