Șase monumente istorice pot genera turism în Grădiștea

În comuna Grădiștea, se găsesc șase monumente istorice clasate ce ar fi putut sau ar putea genera turism. Acestea sunt Cetatea dacică ( sit arheologic, așezare Hallstatt ), Biserica Străchinești ( ctitorită între anii 1737-1748 ), Biserica de lemn din satul Diaconești ( construită în anul 1763), Biserica din satul Valea Grădiștei ( ctitorită în anul 1816 ), biserica din satul Grădiștea ( zidită în anul 1840 ) și Casa Voichița. Dar lipsa unor spații de cazare, a disponibilității în promovare face ca și în viitorul apropiat să nu se poată vorbi de turism la nivelul comunei Grădiștea. Primarul Ilie Boiangiu își dorește să atragă câti mai mulți investitori, dar faptul că drumul județean este distrus, este unul din impedimente. ”Avem asfalt, utilități, dar drumul județean ne dă o notă proastă și nu mai suntem atractivi. În turism ar putea fi o șansă, deoarece Grădiștea este bogată din acest punct de vedere, dar deocamdată nimeni nu și-a manifestat vreun interes.”, a declarat primarul Boiangiu.

Muzeul Satului, vizitat de numerosi turiști

De o atenție deosebită s-a bucurat in ultimul timp Muzeul satului căruia i-au trecut pragul numeroși turiști din țară. Ilie Fârtat, bibliotecarul comunei a relatat povestea înființării muzeului în aer iber de la Grădiștea

”… ideea organizării unui Muzeu al satului la Grădiștea a prins, iar Primarul comunei, ing. Ilie Boiangiu, a găsit o casă veche, folosită pe timpul CAP-ului ca magazie, a demontat-o cu un grup de meseriași locali și a remontat-o în incinta Parcului Comunal. Casa respectivă are două camere și o tindă. Aici am organizat Muzeul Satului Grădiștean. Cu această ocazie a fost pus în valoare și Parcul Comunal. Am realizat acest muzeu în vederea conservării și păstrării nealterate a tradițiilor și obiceiurilor locale , a stilului arhitectonic specific grădiștean pentru generațiile viitoare, generații vitregite de tendința generală de globalizare și efectele distructive ale acesteia.   În cadrul acestui muzeu, organizat în aer liber, asemănător celui de la Bujoreni-Vâlcea, generațiile viitoare vor putea vedea pe viu o gospodărie țărănească cu tot inventarul agricol și gospodăresc aferent. În felul acesta nu-și vor uita rădăcinile. Orice întârziere ne putea pune în situația de a pierde din acest tezaur valoros acele piese cu perisabilitate mai mare, asupra cărora natura acționează distructiv.”

Claudia POPA