Diaspora românească a întrerupt orice legătură cu România. Devenind chiar un agresor pentru destinul țării

Începând cu anul 2024, Diaspora românească, în majoritatea ei, a confirmat ceea era deja susceptibil, în urmă cu o jumătate de an, la europarlamentare, atunci când SOS sau AUR au fost pe primele locuri în Italia, Marea Britanie sau Spania.

Diaspora românească a votat extremismul. Atunci a fost un șoc dar ulterior, sociologic acest aspect a fost foarte bine motivat prin geografia așezării românilor în statele comunitare și ideologiile zonelor pe care le frecventează.

Dacă plecăm și analizăm Diaspora prin ochii turismului de city break, facem cea mai mare greșală. Diaspora românească nu admira Place de la Concorde, Piata San Pietro, Piața Spaniei, Sagrada etc. Diaspora românească locuiește în periferii, în zonele de ghetou ale metropolelor, în acel zone rău famate, pline de imigranți, interlopi, zilieri, prostituție, bande, evazioniști. Locuiesc câte 5 -6 în apartamente închiriate. Mai rău, chiar dacă ridică venituri de 1.500 – 2000 de euro, la puterea de cumpărare din Londra, Paris, Hamburg, sunt foarte mici. Să plătești chirie, să mănânci, să faci naveta la muncă și apoi să și trimiti acasă. E greu.

Acum 10-15 ani, aceste salarii erau uriașe, în România, în 2007, un programator abia câștiga 300 de euro pe lună. Azi lucrurile s-au schimbat, un programator ridică 3.000 de euro iar salariul mediu este de 1.000 de euro. Chiar și în Râmnic sub 700 de euro net nu prea mai găsesti salarii. Problema este că în România, la 700-800 de euro net, puterea de cumpărare este mult mai bună sau măcar la fel cu 1.500 de euro în Londra.  Numai că la 800 de euro, în România, salariatul care deține deja o locuință proprietate, face parte din clasa de mijloc.

În Londra cu 1.500 de euro esti în zona săracă, pauperă. Trăiești în chirie în acele ghetouri de margine. Și implicit te adaptezi culturii de ghetou – extremistă, radicală, anti-europeană. Așadar Diaspora când votează nu merge pe zona partidelor europene, ci spre zona militantistă, radicală.

Paradoxul face ca în România să scadă anual procentul de populație săracă. Doar prin comunele dunărene sau est moldave, dar e o populație asumată cu nevoi. Orașele mari din România nu au getouri, încă. Momentan, periferiile marilor orașe românești sunt pline de cartiere de case, de blocuri elegante, cochete, locuite de clasa mijlocie. O clasă clar pro-europeană, care așa cum am spus are venituri cu o putere de cumpărare bună.

În concluzie, Diaspora românească nu mai votează în tandem cu clasa mijlocie din România, ba chiar împotriva ei. Diaspora va vota mereu de acum înainte, populismul, militantismul, extremismul, radicalismul. Va vota precum zona în care trăiesc. Zona de ghetou, periferică. Vestele Galbene.

În schimb în România votul clasei de mijloc va crește cel puțin un deceniu, până când imigrația nu se va simți pregnant în social, până când vor apărea ghetourile. Un lucru este bun pentru România și anume, acela că, odată cu dezvoltarea economiei românești, diaspora va scădea. Din ce în ce mai mult.

Nu am pomenit despre Diaspora românească responsabilă, plecată de ani buni, cei care au locuințe acolo, au salarii mari, sunt specialiști, antreprenori, salariați bine plătiți în mari companii. Aceștia de regulă nu votează, sunt deja cetățeni europeni, au venit însă la vot acum pe 18 iunie și au pus ștampila pe Nicușor Dan, simțind pericolul.

Apropos, această Diaspora evită de regulă contactul cu diaspora mai sus menționată.

Liviu Popescu