Efrem, copilul sărac care a păscut vacile în lunca Cernei, ajuns Mitropolit al Basarabiei

Efrem Enăchescu este unul dintre marii monahi români, care, parcurgând cu demnitate şi evlavie treptele ierarhiei ortodoxe româneşti, a urcat până la aceea de Mitropolit al Basarabiei.

Efrem s-a născut la 22 mai 1893, în satul Măciuceni din comuna vâlceană Măciuca,  fiind botezat cu numele Ion. Era al 5-lea din cei şase copii ai Mariei şi Enache (Enăcică, cum spuneau sătenii). O familie săracă, pentru care ziua mare de târg de 15 august era un eveniment, unde Enăcică se mai descurca cu comerţul. Familia s-a strâns însă cât a putut de mult să-i trimită pe copii la şcoală, măcar să „cetească şi să socotească”, ca să nu-i prostească alţii.

Ion avea grijă de vaci şi de capre, dar a mers şi la şcoală. Însă în nicio duminică nu lipsea de la biserica din sat, unde cânta cel mai frumos dintre copiii din vremea aceea. Astfel, a urmat şcoala primară din Oveselu până în 1905. Termină clasele primul, iar preotul satului, dar şi învăţătorul, insistă pe lângă familie să-l trimită pe Ion la şcoala de cântăreţi bisericeşti de la Râmnicu Vâlcea.

La 16 ani se întâmplă însă chemarea. Ajunge la Muntele Athos cu un grup de seminarişti şi rămâne acolo aproape 1 an, până la sfârşitul lui 1909. Vine total schimbat, „iluminat” şi, la 17 ani, este tuns în monahism la Mănăstirea Stânişoara de sub poalele Coziei, primind numele de Efrem.

Monahismul nu-l împiedică să-şi continue studiile la Seminarul din Bucureşti. Le absolvă ca şef de promoţie şi, în august 1922, ajunge chiar stareţul Mănăstirii Cozia. Pasionat de greacă, latină, slavonă, studiază şi ajunge arhimandrit. Ulterior, absolvă şi facultatea de teologie. Obţine burse postuniversitare la Paris şi Montpellier în domeniul teologic.

A fost ajutat de Bartolomeu, episcopul Râmnicului, dar a avut și  sprijinul fratelului său, Alexandru, rămas la Măciuceni, după cum spune Efrem. Revine din Franţa şi ajunge profesor şi, ulterior, directorul Seminarului Sfântul Nicolae din Râmnicu Vâlcea, în 1930. Publică două volume complexe – „Privire generală asupra monahismului creştin” (459 de pagini) şi „Pe urmele strămoşilor”.

În 1938 este hirotonisit cu titlul Tighineanu, arhiepiscop vicar la Arhiepiscopia Chișinăului. Iar în 1944, la 50 de ani, copilul de țărani din lunca Cernei ajunge Arhiepiscop al Chișinăului și Mitropolit al Basarabiei.

Din păcate, soarta Basarabiei fusese pecetluită. Efrem, ca să nu fie arestat de sovietici, revine în țară cu alţi zeci de prelaţi, stareț la Mănăstirea Cernica și profesor la Institutul Teologic din București. Dezamăgit de cursul evenimentelor istorice, la 59 de ani, se retrage ca simplu călugăr la Cernica.

Rămâne doar simplu călugăr până în dimineaţa zilei de 5 decembrie 1968, când se stinge din viaţă şi este înhumat în cimitirul mănăstirii.

„Cronicile Radio România Actualităţi – 15.05. 2011 – redactor Ion Anghel”

Vom publica în paginile Râmnicu Vâlcea Week o serie de reportaje care au fost difuzate, de-a lungul timpului, de cunoscutul corespondent Ion Anghel. Om de presă, retras în rezervă (sic!), azi este unul dintre cei mai buni diriginţi de şantier din judeţul Vâlcea, evident, întorcându-se la prima sa iubire – ingineria.