Cernişoara – cantonul elveţian din mijlocul Vâlcii

La Cernişoara, toamna vine dinspre Horezu şi se aşază cuminte spre Roeşti şi Copăcelu, aducând liniştea micii comunităţi situate în mijloc de judeţ. Cernişoara este un vechi loc de târg. Aici, potrivit arhivelor, se întâlneau ciobanii ardeleni cu oltenii din sud. Era şi loc de popas, cu multe hanuri şi haiduci de codru. Se pare că şi numele vine din Varos, de la maghiarul „târg”. Adică târgul de pe Cerna. Astfel, pârâul care o străbate a primit numele Cernişoara (Cernisvar). Ciudată alăturarea dintre slavonul Cerna (negru) şi maghiarul Var. Dar din această apropiere a ieşit una din cele mai de basm localităţi româneşti. Una din comunele unde pădurile coboară până la streaşina caselor şi unde crescutul animalelor şi exploatarea lemnului au fost meseriile de bază până în momentul când a apărut mineritul.

Pentru că unul din cele mai mari zăcăminte de cărbune din Vâlcea se află aici, la Cernişoara. În anii ’80, sute de camioane transportau către Govora, zilnic, tone de lignit. Apoi, după revoluţie, mineritul a intrat în declin.

„Până în 1989, Cernişoara era o comună bogată. Aici nu exista colectiv, se lucra la mină, deci veniturile pe gospodărie erau foarte bune, ne puteam compara cu un mic orăşel. Apoi, după 1990, aici a început declinul, nu mai exista piaţă pentru desfacerea produselor, mineritul a dispărut, abia acum încercăm să dăm o nouă identitate localităţii”, spune Mihai Ionescu, edilul Cernişoarei.

Ar putea fi latura agroturistică, dar ar putea fi şi industria alimentară. Pentru că, fără să exagerăm, cine vede Cernişoara pentru prima dată o poate compara, evident, păstrând proporţiile, cu o mică localitate dintr-un canton elveţian. Şi se ştie că laptele produs la Cernişoara are un gust deosebit.

Aici speră edilul că se va dezvolta viitorul comunei, pe o combinaţie între turism şi industria agro-alimentară. Pentru asta, eforturile primăriei sunt de a aduce tinerii plecaţi la muncă în afară şi de a-i ajuta să deschidă aici mici afaceri de familie, care să genereze plusvaloare şi locuri de muncă. Dar şi o tradiţie. Nu în ultimul rând, această industrie se poate completa cu pomicultura şi apicultura. O industrie astfel ecologică, bazată pe lactate, brânzeturi, fructe şi miere, ar putea renaşte mica localitate din cantonul vâlcean.

În acest sens, se lucrează, în prezent, la infrastructură, se extind apa şi canalul, dar şi drumurile săteşti sunt în reabilitare.

Toamna de Cernişoara, prin pădurile de fag şi stejar, dă un alt fel de sens vieţii: culoarea liniştii, a înţelegerii şi, de ce nu, punem un edict asupra faptului că cele mai frumoase vâlcence s-au născut la Cernişoara. Mă contrazice cineva?

Mihai IONESCU

Loading...

One comment

  • Constantin Barbu

    Comuna mea frumoasa .A fost si va ramane ce–a m-ai frumoasa comuna din judetul Valcea .Avem un primar minunat care sa zbatut mereu pentru binele localnicilor si al comunei. Sunt mandru k m-am nascut si am crescut acolo .Multa sanatate domnului primar Mihai Ionescu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *