Ce dezastru s-ar propaga dacă ar disparea comunele relativ mici din România? Uriaș…

Aud de foarte multe ori textul spus nonșalant, mai ales de o populație educată, urbană, care își face cumpărăturile la Mega și zappează seara Netflixul.

”Hai domne, ce tragedie că dispar comunele mici? Ăla care vrea bani și confort se mută la oraș, nu stăm acum să aruncăm bani în drumuri și apă la sate de bătrâni!”

Cât de superficial mod de abordare al lucrurilor. Pentru că dincolo de dispariția acestor localități se produce o uriașă tragedie, cu efecte din cele mai dramatice în toate domeniile.

Satul românesc pierde în acest moment populație pe două căi: Biologic, odată cu trecerea în neființă a seniorilor și prin migrație, odată cu plecarea spre alte orizonturi a familiilor tinere și chiar a tinerilor absolvenți de scoală, în căutare de joburi sau de condiții de viață decente, pentru că suntem în 2021 iar noua generație, chiar dacă s-a născut la țară, vrea confort de oraș. Adică apă, asfalt, bec, internet, canalizare, gaz. E mult? E foarte puțin și dacă ar avea un job bine plătit s-ar întoarce aici, unde dincolo de confortul de mai sus, ar avea și natura aproape, un spațiu verde, o gradină și nu aglomerație.

Bun, cei care spun că nu are rost să investim în aceste comunități mici nu văd efectele care decurg de aici.

Compromiterea solului, case pustii, ruine, pline de bălării, posibile focare de infecție, terenuri agricole lăsate în paragină, înmulțirea animalelor sălbatice cu efecte mari în ecosistem. Drumurile de pământ ar dispărea sub vegetație, accesul spre zone agricole ar deveni unul greoi. Fermele agro-zoo nu ar renta.

Dar să ne uităm la dimensiunea socială. Sănătatea. Medicii de familie nu sunt stimualți să vină în zone sub 1000 de pacienți. O populație îmbătrânită ar avea asistența medicală la zeci de km distanță, bolile s-ar agrava, numărul deceselor ar crește.

Școala: Deja, azi, problema cu efectuarea normelor didactice devine oricum foarte grea pentru un profesor de istorie, geografie, biologie, limbi străine. Deja la această oră, un profesor de aceste specialități face naveta între 4 și 5 școli din 4 comune diferite, bătând zeci de km pentru a-și completa norma. Nemaifiind copii, asta se întâmplă. Mă uit și acum la școlile comasate care zac în ruină. Multe renovate pe vremuri, acum stau închise.

Așadar scăderea demografiei produce un șoc în sănătate și educație. Se poate ajunge în ultimul caz la înlocuirea unor dascăli calificați cu suplinitori. Cu ce rezultate? Știm…

Economic. De la pierderea consumatorilor de energie electrică și altele, până la închiderea micilor afaceri de familie, a unui magazin sătesc, care știm de înseamnă prin griparea unui astfel de lanț economic.

Spiritual – biserici părăsite, cimitire neîngrijite, abandonate. Tradiții dispărute, îngroparea unui patrimoniu și a unei istorii.

Sunt doar câteva exemple de dezastru ecologic-economic-social care poate fi generate prin abandonarea și distrugerea comunităților mici.

Este foarte ușor, la un pub seara, ca băieții, să spui că nu mai ai nvoie de Ghiroiu, de Lăcusteni sau Titești, când nici nu ști unde sunt pe hartă. Dar prin această afirmație condamni la moarte o istorie mai veche decât orașul în care stai, condamni la dispariție, precedată de sărăcie, poate o treime de Românie.

De aceea am făcut pledoarie pentru orice tip de PNDL sau pentru simplificarea ghidurilor pe fonduri europene.