Ce a câștigat orașul Brezoi în ultimii 5 ani grație Festivalelor de Muzică?

Anul 2021, pentru orașul Brezoi, a fost anul în care cifra veniturilor proprii a fost de 3,7 milioane lei, adică 740.000 de euro, iar numărul turiștilor (al doilea an de pandemie) a fost de 12.000.

Acesta este finalul.

Să ne întoarcem în timp. Acum 10 ani, orașul Brezoi era ultimul din Vâlcea la nivel de venituri, sub Băile Govora (actuala lanternă roșie), luptându-se cu Bălceștiul. Cu o populație de 6.000 de locuitori, în total declin demografic. Era considerat orașul ”fetelor de pe Valea Oltlui” și al migrației peste hotare.

Toate fabricile din industria lemnului și a mineritului falimentaseră, semnele arătau o prăbușire completă a orașului. O garsonieră la blocuri se vindea pe nimic, dacă luai zece mii de euro erai norocos.

Orașul primise numele de ”Tuin Pics”, parafraza românească după celebrul serial poliţist din anii ’90, „Twin Peaks”, unde acțiunea se petrece într-un  oraș izolat de munte.

Pe acest fundal ”petroşănesc”, a apărut, în urmă cu 5 ani, ideea unui festival. Dar germenii existau deja în acest sens. Robert Schell, primarul orașului, încerca, la acel Târg al Lotrilor, să ridice un pic calitatea acestui tip de spectacol câmpenesc, cu formații precum Vunk, Direcţia 5, Iris, Holograf, Loredana Groza, trecuse la amplul proiect de reamenajare a zonelor de blocuri. Obținuse mai multe proiecte europene care măcar să schimbe infrastructura acelui oraș ponosit de munte. Dar doar atât se putea face: să coafezi și să îmbraci un oraș care era muribund economic și social.

Bun, pe acest fundal gri, apare ideea unui Festival. Dar nu unul organizat de primărie, ci de o asociație privată din Râmnic, prin Mihai Răzvan Mugescu, cunoscut iubitor de muzică bună și care deține, în municipiu, un club unde se petrece muzică live. Discuțiile s-au purtat, undeva în iarna lui 2017, despre cum ar putea fi acest festival și pe ce gen și cum.  O provocare pe care Mugescu a prins-o și, ambițios, s-a apucat de treabă și… ce să vezi! Deja în iulie aveam prima ediție, cu vreo 3 zile de festival de blues în aer liber, cu nume mari din aria genului, din România.

Și a ieșit bine. Cu un pic de reclamă, cu mediatizare modestă, s-a reușit adunarea a câtorva mii de oameni la Brezoi. Deci se poate, aia a fost concluzia. Și așa a început să crească cel mai mare festival din Vâlcea. Acum are și frați. Brezoiul este orașul festivalurilor. 12 evenimente din toate ariile muzicale. Și lucrurile nu se vor opri aici. Se fabrică idei de a ține orașul ”în priză” pe toată perioada anului.

Revenim: ce a câștigat Brezoiul? Păi, dacă în 2020, veniturile erau  de 2,5 milioane lei, în 2021, am văzut, acestea au urcat la 3,7 milioane lei. Orașul se apropie de 7.000 de locuitori, prețurile la terenuri au ajuns și la 30 euro pe metru pătrat, de la 2-3 euro cât erau acum 7 ani. Numărul structurilor de cazare a crescut, în prezent sunt peste 300 de locuri, acum 10 ani erau doar 50, la Gura Lotrului, majoritatea, în foste cămine muncitorești.

Numărul ”străinașilor”, al celor care au achiziţionat terenuri în Brezoi (nefiind localnici) a depășit deja 100. Prețul apartamentelor s-a triplat, curg anunțurile de cazare pe Booking și pe rețelele de socializare.

Deci, raportat la veniturile orașului, dacă într-un an acestea au crescut cu 30%, în cinci ani ele au crescut cu aproape 500%, de la 0,7 milioane de lei. Este cel mai spectaculos salt economic pentru un oraș care părea sortit falimentului.

Orașul a devenit un brand, multiplicarea numelui în mass media naționale a crescut cu 3.000% în cinci ani și se aude de trei ani și în străinătate.

În 2022 este prima ediție când numărul artiștilor care vin din afară, plus staff tehnic etc, se duce spre 200. Din nu mai puțin de 14 țări.

Proiectele administrației cu fonduri europene sunt de alt calibru, pe trafic ecologic (autobuze electrice), cicloturism, piscine, parcuri, amenajare de albie a Lotrului, via ferata.

Deci este un oraș care a câștigat. Anul trecut a devenit stațiune și este prima stațiune cu specific cultural din România. O premieră pentru România.

În ceea ce privește beneficiile Vâlcii, în primul rând, (împreună cu Voineasa) a adus, în 5 ani, județul Vâlcea de pe locul 14, ca număr de turiști, pe locul 9 și, la nivel de înnoptări, de la locul 10 la locurile 5-6.

Acesta poate fi ghid pentru orice localitate din județul Vâlcea, comună, oraș sau municipiu. Cum poate să dea înainte o localitate fără zgomot de gatere și rumeguș sau praf de mică.

Evident că există o pătură de nostalgici, un rest rezidual al emancipării care privește cu nostalgie spre trecutul comunist, neînțelegând nimic din ceea ce se petrece în orașul lor, cum le-au dispărut favelele de pe malul Lotrului, cum nu mai pot paște caii în centru și nu mai pot fura un cui de la fosta fabrică socialistă.

Iar vestea cea mai bună pentru Brezoi vine în aceste zile. Momentan, neoficial, o spunem noi, orașul va beneficia de gaze naturale, fiind aprobată finanțarea prin Anghel Saligny.