Catinca, femeia haiduc care a stăpânit ţinutul Făureştilor

Frumos tărâm al pandurilor, al boierilor de pe Olteţ, al Vâlcii de Jos, loc blestemat al haiducilor, mai ales, dar şi tărâm al bisericilor de lemn, acesta este Făureştiul. Făureştiul reprezintă însă şi primul descălecat domnesc al banilor Craiovei, un adevărat arhipeleag colinar şi prima şcoală bisericească de la finele secolului al XVI-lea din această parte de Vâlcea.

La Făureşti, există o legendă locală, povestea unui preot cu har, unul care ajunsese aici de pe meleagurile Craiovei. Un  preot care a dorit să-i lumineze pe copiii satului, să le dea ştiinţă de carte, să îi înveţe să desluşească aritmeticile, dar să aibă şi ştiinţa limbii slavone, pe care numai feciorii de boieri şi-o puteau permite.

Popa Sanda a rămas în hrisoavele scrise cu numele. El vine în Făureşti în jurul anului 1720, la început de domnie fanariotă. Demarează, în casa parohială, o şcoală proprie, pe nişte măsuţe joase, cu o tablă „dată cu tăciune”, pe banii lui, dar şi cu sprijinul boierilor Otetelişeni. În acea vreme, frecventau şcoala popii nu mai puţin de 25 de copii de vârste diferite, toţi copii de ţărani. Pe lângă psalmi şi alte scrieri bisericeşti, ei învaţă să socotească şi să scrie în slavonă şi latină.

Cea mai băieţoasă dintre copii se dovedeşte Catinca, o fetiţă de 10 ani, orfană de mamă, dar cu alţi 6 fraţi acasă. Catinca era bună la calcule, însă, după patru ani de studiu, tatăl său decide să o scoată de la şcoala popii şi să o pregătească de măritiş.

Şi aşa apare cea mai frumoasă legendă,  cea a răzvrătitei Tinca, din Valea Olteţului. Femeia fuge chiar în noaptea nunţii, când tatăl său o măritase forţat cu un vecin căruia îi era dator, unul cu vreo 40 de ani mai bătrân. Alege calea codrului, la 17 ani. Dar, mai mult, îşi adună foştii colegi din şcoala popii şi formează cea mai mare bandă de haiduci din zonă. Chiar şi popa Sanda se alătură acestei cete. De la Bălceşti şi până la Măciuca, de la Făureşti şi până sus, spre Tetoiu, Tinca devenise cea mai de temut nelegiuită a codrilor.

Abia după cinci ani poterele lui Vodă Caradja reuşesc să prindă banda Tincăi, cu ajutorul turcilor. Prea multe caravane jefuite, prea mulţi poteraşi omorâţi, prea mulţi boieri ucişi. Tinca este condamnată la ocnă, dar Caradja însuşi decide să fie ucisă. Din cauza jafului oamenilor Tincăi, de trei ori fusese nevoit să înăsprească birurile pentru a-şi plăti tronul la turci, aşa că voia răzbunare.

Povestea Catincăi este reprodusă în scrierile din Epoca Fanariotă şi reprezintă, alături de fata de la Cozia, o a doua legendă a femeilor luptătoare pentru dreptate din Vâlcea.

Aşadar, la Făureşti, ştiinţa de carte de la şcoala popii a dat un simbol patrimoniului nostru, o moştenire. Azi, la Făureşti, primarul Marius Irimie doreşte să strângă toată succesiunea localităţii  într-un frumos centru cultural, construit în stil brâncovenesc, în acest frumos colţ de rai de pe malul Olteţului.

Liviu POPESCU