Care sunt în realitate sursele de venituri proprii ale unei primării și cum se întocmește un buget?

Haideți să facem un pic de economie administrativă sau de administrație, bugete, venituri. Vă propun asta, să ieșim din politic, pentru că am remarcat din păcate, că foarte mulți nu cunosc cum funcționează un UAT, care este bugetul unei primării. Mulți din presă, mulți din administrație chiar, mulți analiști de la centru. Și atunci, din neștiință, se formează niste opinii greșite, niște teorii eronate. La oameni chiar de bun simț.

Bugetul propriu de venituri al unei primării (fără subvenția de la guvern!) are în principal trei mari surse. Trei surse de unde vin banii la visteria locală. (apropos nu există lichidități în nicio primărie. Toți banii sunt transparenți în cont de Trezorerie. Nu există sertare cu bani)

Revenind, avem:

1. Taxele și impozitele locale de la cetățeni și agenți economici. Este cea mai mică sursă de venit. Dintre toate cele trei. Este exact ce a mărit Ilie Bolojan la începutul acestui an. Aici câștigă localitățile cu populație numeroasă. Dar și acolo, acești bani sunt insuficienți pentru a asigura costurile unei primării pe un an. Acești bani, colectați  în bună parte, ei pot asigura cheltuielile de funcționare ale unei primării între o lună și maxim trei luni. Chestia e că dacă avem populație numeroasă și cheltuielile sunt mari într-o localitate mare. Din păcate, aceasta este singura sursă de care s-a auzit și se vorbește că ar fi singura care asigură bugetul unei localități. Greșit, celelalte două suntde fapt cheia dezvoltării și autonomiei unei localități.

2. Cotele defalcate de TVA. Pe raza unei localități funcționează agenți economici. Mici, mari, foarte mari. Acești agenți economici plătesc TVA la stat. Bun. o bună parte din acest TVA se întoarce prin Direcțiile Finațelor Publice, primăriilor localităților pe raza cărora funcționează acești agenți economici. Da, este o mare sursă de venit propriu, cu cât ai mai mulți agenți economici, mai ales dacă sunt și mari și fabricanți de produse cu valoare mare de piață. De regulă aici avem marile municipii dar cu precădere localitățile suburbane. Comunele limitrofe, Județul Ilfov. Nu, nu este neapărat meritul unui primar. Este geografia și geografia economică. Este pusă la ”șosea” această comună, în drumul marilor comercianți. De aceea sunt importante legpturile rutiere, o comună trebuie să aibă minim două legături cu vecinii, să poată asigura un tranzit. Și să poată fi atractive pentru investitori. Aceste cote pot asigura independența economică a unei localități. Dar repet asta ține și de deschiderea edilului dar mai ales de poziționarea geografic economică a unei localități. Lângă orașe, lângă autostrăzi, lângă graniță, lângă porturi, etc.

3. Cotă parte din impozitul pe salariul angajaților de pe raza localităților. Mi se pare că 63% dacă nu  mă înșel. Adică, pe raza unei comune lucrează în mediul public sau privat niște oameni care plătesc acel 10% impozit la salariu. Din acest impozit, 63% revine autorității locale. Dacă ai un spital și școli pe teritoriu e perfect, acolo sunt salarii mari deci impozitele mari. Dacă ai o companie IT esti bun. Dacă ai o fabrică și acolo sunt 1000 de angajați stai bine. Deci, salariați mulți sau salariați cu salarii mari înseamnă un venit bun.

 

Deci acestea sunt trei mari surse de venit pentru un buget local, la toate UAT-uri locale. Dacă am judeca strict cheltuielile de funcționare ale unei primării (fără domeniul social, fără fonduri pentru hadicap, fără cofinanțări de proiecte) cam mai bine de 2/3 din UAT-uri s-ar descurca. Fără însă a face mari investiții. O treime în schimb din UAT-uri pot face și investiții.  Deci nu vorbim de ”cerșetori, pomeni, etc”. Treimea din localități care nu se poate descurca, din păcate vorbim de localități foarte izolate, de munte, sau de Bărăgan, care nici măcar nu pot fi comasate, care ar deveni niste sateliți îndepărtați ai vreunui centru mai mare. Dar dacă se fac drumuri spre acele localități, se investește în utilități, pot fi scoase. În 2007, o treime din localități se descurcau cu cele trei surse, la limită.

 

Mai sunt și alte surse de venit particularizate:

1.Redevențe. Sunt localități care dispune de minerale – ape, carbune, sare, agregate etc. Care sunt exploatate de companii private. Aceste companii plătesc redevențe. O cotă parte din redevență, vine la primăria localității respective. Redevențe din concesiuni, parcuri fotovoltaice, etc.

2. Taxe din autorizații de construcție. Dacă îți vine o companie și face o fabrică de 1 milion de euro, la eliberarea autorizației, primăria pimește un procent. Mic ce-i drept din valoare. Dar dacă valoarea e mare, atunci și procentul e mare.

3. Sume ale parlamentarilor locali. La întocmirea bugetului anul, parlamentarii primesc o sumă pe care o pot direcționa arbitrar anumitor localități din județul propriu.

4. Amenzile de circulație, prostituție, etc. Dacă se încasează. Multe, din păcate, nu.

5. Sume de la Consiliul Județean pentru intretinere drumuri, etc

^?. Asta nu știu sigur dacă CNAIR oferă redevențe acolo unde trec autostrăzi.

 

În fine deci acestea sunt sursele PROPRII prin care un UAT își face bugetul. În mare parte dacă ne uităm sunt ”de noroc” geografic, morfologic, geologic. Poți să ai un primar foarte deschis la minte dar dacă păstorește o comună în creierul munților la 50 de km de un oraș puternic, degeaba.

Ce face Guvernul la întocmirea bugetului? Atribuie per cetățean din rural, oraș, municipiu, București, o sumă de cheltuieli (de la 850 de lei până la 3.000 chiar) înmulțește cu numărul de locuitori și stipulează cât ar trebui să aibă buget de funcționare respectiva localitate.

Apoi vede cifrele de mai sus, pentru fiecare localitate în parte și vine cu diferența până la valoare din calculul anterior. Asta, în cazul a unei treimi din UAT-uri, cum mai spus. În schimb ia foarte mult de la localitățile bogate. Să spune că un mare oraș își asigură 200% venituri proprii, guvernul îi lasă și 150%.

 

Deci cam așa stau lucrurile în economia administrativă. Dezideratul pentru primari este clar. Umblați după agenți economici, aduceti-i în localitate ca să nu fiți desființați.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *