Bibliotecarii vâlceni au în județ Mănăstirea și patronul lor spiritual, în frumoasă Țară a Loviștei
În anul 2014, la inițiativa Înaltpreasfințitului Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, Sfântul Cuvios Ioan Iacob de la Neamț a fost ales ocrotitor al bibliotecarilor și al tuturor celor care își desfășoară activitatea în bibliotecile din județul Vâlcea.
În respectivul Hrisov se atestă că ziua de 5 august ca ziua de prăznuire a Sfântului Ioan Iacob de la Neamţ ocrotitorul celor care îşi desfăşoară activitatea în bibliotecile de pe teritoriul judeţului Vâlcea, , „ca prinos de cinstire adus Sfântului Cuvios Ioan Iacob şi spre rodnicia activităţii bibliotecarilor”.
Sfântul Cuvios Ioan Iacob s-a născut la 23 iulie 1913, în satul Crăiniceni, astăzi aflat în judeţul Botoşani, primind la botez numele de Ilie. Rămas orfan de mic, a fost crescut de bunica sa Maria, iar mai apoi de unchiul său Alecu Iacob, care l-a ajutat să continue gimnaziul şi liceul.
În anul 1933, intră în obştea Mănăstirii Neamţ, condusă atunci de viitorul patriarh al României, Nicodim Munteanu, unde peste trei ani este călugărit cu numele de Ioan. Pleacă în Ţara Sfântă unde trăieşte mai întâi ca pustnic, iar după doi ani intră în Mănăstirea Sfântul Sava. În anul 1947 a fost hirotonit preot si instalat ca egumen al Schitului românesc Sfântul Ioan Botezatorul de pe Valea Iordanului, unde a rămas până în anul 1952. Ultimii opt ani din viaţă i-a petrecut într-o peşteră greu accesibilă, cu hramul Sfânta Ana, aflată în apropierea Mănăstirii Sfântul Gheorghe Hozevitul.
Aici a murit la 5 august 1960, în vârstă de 47 de ani. După trei zile, a fost înmormântat în aceeaşi peşteră de egumenul mănăstirii Sfântul Gheorghe, arhimandritul Amfilohie, iar la 8 august 1980, trupul său a fost aflat întreg, nestricat de vreme, răspândind bună mireasmă, semn că l-a preamărit Dumnezeu şi l-a numărat în ceata sfinţilor, pentru nevoinţa şi sfinţenia vieţii sale de pe pământ. O mare bucurie duhovnicească i-a cuprins pe toţi. La 15 august 1980, acelaşi egumen i-a pregătit raclă sculptată în lemn de chiparos, l-a aşezat în ea, cu mare cinste, şi l-a dus în procesiune, împreună cu câţiva arhierei de la Patriarhia Ortodoxă din Ierusalim şi cu mii de pelerini care au venit la praznicul Adormirii Maicii Domnului, hramul acestei mănăstiri, depunând sfintele moaşte în biserica cu hramul Sfântul Ştefan din incintă, unde se află şi moaştele Sfântului Gheorghe Hozevitul. De atunci, vin zilnic pelerini ortodocşi, şi chiar catolici, ca să se închine la moaştele Cuviosului, cerându-i ajutorul, pe care, toţi cei ce se roagă cu credinţă, îl primesc.
Această strămutare a moaştelor Sfântului Ioan s-a făcut cu binecuvântarea patriarhului Benedict al Ierusalimului. El este cinstit de toţi ortodocşii, dar, mai ales, de cei din România, Grecia, Cipru şi Ţara Sfântă . Este o bucurie și onoare pentru bibliotecari vâlceni , a încheiat, domnia sa ”. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, luând în considerare sfinţenia vieţii Cuviosului Ioan Iacob, şi văzând cinstitele sale moaşte, l-a trecut în rândul sfinţilor, la data de 20-21 iunie, 1992, sub numele de „Sfântul Ioan Iacob de la Neamţ”, fixându-i-se zi de prăznuire, 5 august, data mutării lui la cele veşnice.
În fiecare an bibliotecarii vâlceni marg la Mănăstirea „Sfântul Ioan Iacob Hozevitul” din comuna Racovița, județul Vâlcea, pentru a aduce omagiu Sfântului ocrotitor.
