Băbenii Vâlcii: comuna de acum zece ani a devenit oraşul elegant al prezentului

Vâlcea este judeţul aflat la confluenţa a trei regiuni ale României: Transilvania spre nord, Muntenia la est şi Oltenia în rest. Era evident că Vâlcea urma să se consolideze ca un compozit structurat pe cele trei influenţe şi orice parte a acestui judeţ dezvoltă germenele de fundaţie.

Cea mai mare migraţie, un fenomen care ar trebui studiat din punct de vedere sociologic, s-a produs începând cu secolul 17 şi a fost una dinspre Ardeal. În sensul că o reacţie puternică a populaţiei de păstori – românească, din Alba, Sibiu, Hunedoara, Braşov – faţă de taxele Imperiului Habsburgic s-a transpus printr-un exod de proporţii la sud de Carpaţi.

Babeni1Astfel, în Vâlcea, treimea de nord a judeţului are un compozit cu influenţe decisive ale ardelenilor. Transilvănenii au ajuns chiar până la paralela 45. Adică până la Băbeni.

Băbeniul, astfel, este pivotul acestui judeţ, pentru că, aşa cum am mai scris, la Băbeni, păstorii ardeleni au întâlnit românii agricultori, românii forestieri şi rudarii. Este un oraş extrem de colorat şi, mai mult, aici, toate aceste segmente au reuşit să rămână disociate, dar nu neapărat antagonice, ci  o eterogenitate.

Deci Băbeniul este un studiu de caz, mai ales în contextul actual, în care un oraş care, până acum 10 ani, era doar comună a reuşit să se transforme într-un pol economic, un pivot de tranzit, care se dezvoltă într-un ritm accelerat.

Astfel, oraşul capătă treptat dimensiuni elegante, distinge cartiere cu mult bun gust, dezvoltă o serie de parcuri, are o zonă industrială în plină dimensionare, care reuşeşte să acopere, într-o mare măsură, oferta de forţă de muncă.

Oraşul se schimbă zilnic şi are toate premisele pentru a reuşi. În acest sens, pot fi enumerate mai multe atuuri Babeni2garantate, care asigură o dezvoltare unitară a acestui oraş deja. Printre ele – resursa naturală.  Este un fapt asumat că apa plată cea mai bună din Vâlcea se află chiar la Băbeni, nu foarte departe de traseul Paralelei 45.

De altfel, este singurul oraş din judeţ traversat de una din cele mai importante paralele terestre.  La Băbeni începe un segment important din Drumul Mănăstirilor: Dintr-un Lemn, Surpatele, care se intersectează cu Hurezi – Bistriţa – Arnota.

Băbeniul are o tradiţie, sculptorii în lemn, avem încă o populaţie de rudari, intraţi deja în patrimoniu pe acest segment. Economic, Băbeniul este centru petrolier şi forestier, are o industrie privată care uşor îşi extinde liniile de producţie. Ca oraş, Băbeniul se poate lăuda cu un centru elegant, cu multe parcuri, cu case care combină tradiţia brâncovenească şi cea ardelenească, cu multe cafenele şi puburi şi cu mulţi tineri.

Oraşul creşte ca populaţie şi a devenit deja centru regional neoficial pentru Frânceşti, Şirineasa, Popeşti, dar şi pentru localităţile de pe malul stâng al Oltului.

babeni4„Încercăm să îmbinăm tradiţia cu modernul. Băbeniul a însemnat un punct de întâlnire sau de interferenţă social–istorică, dar acum acest atribut poate fi inclus în noul parcurs al oraşului. Adică, dacă nu exagerăm, putem avea un oraş vechi, dar nou, elegant, cu bun gust şi încercăm să retuşăm ce s-a distrus în 45 de ani de comunism. Văd un Băbeni ca pol economic important, ca centru regional, dinamic, prosper, aşa îl văd şi aşa vreau să fie pus în practică, evident cu respect pentru istorie şi trecut. De acolo avem ADN-ul”, spune Sorin Bâzâc, primarul din Băbeni.

Altfel spus, acum 10 ani, Băbeniul era o comună ceva mai răsărită, azi este cel mai mare oraş din cele 9 existente în judeţ, cu excepţia celor două municipii. Peste cinci ani, de ce să nu ne gândim la Băbeni ca la un puternic centru regional cu tendinţe municipale? Nu e tocmai o utopie!

Loading...

2 comments

  • Barbu Cristian

    Aveti impresia ca toata lumea este tampita.Mereu vorbe si vorbe.

  • Botanistu

    Vorbe goale si desene frumoase. Va laudati cu niste desene colorate , care nu pot fi realizate NICIODATA. Pe banca nu se pun flori, curge pamantul , curge apa pe banca, etc. sunt doar desene colorate si nu stiu cine-i botanistu sa puna botu la vrajeala voastra de a spala niste bani.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *