Au început lucrările la cel mai frumos drum județean din Vâlcea

Boisoara, aceasta superbă comună din Tara Lovistei, a fost capitala Tarii Romanesti, vreme de trei zile, pe timpul lui Vladislav Voievod. „Pentru ca l-au ajutat atunci pe voievod, ascunzandu-l mai mult de un an in munti de dusmanii care il inlaturasera de la domnie, si pentru ca l-au ajutat sa-si recapete scaunul domnesc, ciobanii de la Boisoara au primit in dar nu mai putin de sapte munti”. Așa s-a născut cea mai frumoasă localitate vâlceană, o cetate naturală între munți, cea mai fortificată natural comună a Vâlcii.

Boişoara este coroană regală cu trei sceptre – Găujani, Bumbuieşti şi Boişoara, este podoaba muntelui de Vâlcea, într-o zonă unde zăpada se confundă cu albul mioarelor, unde păpădiile apar când jos e deja vară, unde corcoduşul înfloreşte abia când jos dă floarea la măr, când iasomia şi-o agaţă fetele în  păr şi când sub munte deja e vară. 

Intri în Boişoara prin trei părţi, adică urci dinspre Boia, de vrei, şi treci de stânci, unde sus, ca o cataractă, stă Găujaniul. Te şi întrebi dacă locuinţele sunt prelungiri ale stâncilor sau au fost făcute odată cu muntele, cu lumea, cu geneza. Sau au fost, de fapt, chiliile primilor îngeri. Cred că şi mărul e cu păcate dulci, dacă priveşti mai atent. Acolo, sub muntele Tătarului, sau sub rămăşiţele mitice ale cetăţilor dacice.

Satul Boişoarei este pe alt munte, o şa care vine de sus, dinspre versanţii Văii Oltului şi lasă, de-o parte şi de alta, precum ramurile de brazi, casele cu glas ardelenesc, pe unde zburdă câinii lăţoşi de stână şi mâţele cu coadă stufoasă. Aici e nucleul, e locul de unde, de jur împrejur, dacă priveşti, vezi doar munte, case din stâncă răsărite, turla bisericilor proiectate direct de Cer. Te întinzi pe iarba care scânceşte în creşa pământului, vrând să iasă şi să se joace cu mâţişorii de alun. Te arunci în vise, iubeşti şi îţi vin în minte toate poeziile frumoase ale românilor străbuni.

Apoi, te laşi pe culme spre Bumbuieşti, Ţara Moţilor de Vâlcea, unde sunt fâneţele, gardurile de lemn, din bârne lungi. Pe lângă fântâni, mai sunt cioburi de zăpadă, pe culmi au apărut bănuţii. Şi trei albine care fac zgomot în întinderea de munte.

Aici s-a născut veşnicia, într-un colţ de ţară nedescoperit de nimeni. Boişoara este Ardeal şi Oltenie, Munte şi Cer, natură şi paradis, este locul de unde niciodată nu poţi să pleci trist, unde aminitirile urâte se şterg, unde renaşti.

Și tot aici a început lucrul la cel mai frumos drum județean al Vâlcii. DJ 703 H, Drumul Loviștei, cel mai vechi drum cunoscut din județul Vâlcea. Drumul romanilor, drumul comerțului între Bizanț și Europa apuseană, drumul unei dintre cruciade, drumul care a legat secole Muntenia și Olteania de Ardeal.  Un drum de pământ care va cunoaște în premieră asfaltul.

”Au început lucrările prin consolidări ziduri de sprinin, prin decopertări și lărgire terasament. Compania este una extrem de serioasă care deja aici și-a stabilit organizarea de șantier. Este un moment istoric pentru comuna Boișoara. Asflatarea acestui drum ne va readuce copiii acasă, va aduce turism, dezvoltare, va pune pe harta Țara Loviștei. Se forează pilionii pentru a stopa alunecări de teren, se cofrează, se betonează. Dacă lucrurile merg bine, poate vom vedea asfalt chiar din acest an pe Drumul Loviștei”, precizează primarul Cristian Mohanu.

În paralel cu drumul, mai multe fonduri europene au fost atrase aici, pentru dotarea dispensarului, pentru realizarea unui teren sintetic și urmează pregătirea școlii pentru reabilitare energetică.

”În schimb, ne dorim să continuăm modenrizarea drumurile sătești, pe fiecare sat în parte. Vom vedea, funcție de buget, ce putem fac ca listă de lucrări prioritare.

Țara Loviștei, o depresiune montantă, înconjurată de Masivul Făgăraș și Lotru-Parâng, între râul Olt și râul Topolog, Între Lotru și Sibiu, care urcă de la 300 de metri până la 1000 de metri și care include 5 comune spectaculoase. Da, această este Depresiunea care se va afla în 2030, la două ore distanță de București, după finalizarea Autostrăzii, până la Cornet. Vor fi 197 de km de autostradă între București și Țara Loviștei. Adică până la Racovița. Restul comunelor loviștene se află în medie la 8 km de Racovița.