Aproape 120 de ani împlineşte Casa Cărţilor din Grădiştea, una din primele biblioteci din judeţul Vâlcea

Prin Decizia Ministerului Instrucțiunii Publice din 16 octombrie 1898, în cadrul cercurilor culturale vor fi înființate biblioteci populare la toate școlile rurale, menite să pună la dispoziția țăranilor cunoscători de carte mijloacele necesare ”luminării” acestora iar copiilor cultivarea și dezvoltarea sumarelor cunoștințe acumulate în școală.
În anul 1902, în judeţul Vâlcea se înfiinţează alte 10 biblioteci populare de stat printre care şi cea de la Grădiştea. Bibliotecă cu dublu rol, şcolară și publică. La acea dată biblioteca deținea 158 de volume.
În anul 1903, Biblioteca Populara Grădiștea deținea 106 titluri în 158 de volume, 72 de cititori care au cautat mai mult cartea cu conținut științific impunându-se celor știutori de carte să citească și celorlalți. Anul urmator, numarul cititorilor ajunsese la 88.
În anul 1910, biblioteca populară Grădiştea este preluată în administrare de Casa de sfat şi de citire, întemeiate de învăţători pe baza statutelor aprobate de Casa Şcoalelor. Biblioteca se deschidea publicului în zilele de sărbătoare după ieşirea de la biserică.
În anul 1916, anul când a fost arsă iar școala avariată de către ocupantul austro-ungar, să dețină peste 1000 de volume legate în piele și pânză.
După război, bibliotecile se refac și își desfașoară activitatea în continuare.
Inventarul bibliotecilor populare era format din cărți procurate de stat, județ sau comună, din donații, din cărțile care erau deja proprietatea școlii etc. Intrarea altor cărți în bibliotecă era condiționată de aprobarea revizorului școlar.
Bibliotecile populare întâmpinau greutăți de ordin material și nu numai în desfșurarea activității. Întreaga activitate educativă a bibliotecilor era susținută de învățători. Ei sunt cei care au stimulat gustul pentru lectură și au stârnit curiozitatea cititorilor.
În anul 1954, ia fiinţă „Biblioteca sătească Grădiştea” (mai apoi biblioteca comunală Grădiştea). A funcţionat în mai multe localuri (neavând un local propriu) şi anume: casa domnului Georgică Roman, la parterul Dispensarului uman şi Primăria Grădiştea, unde de altfel funcţionează şi azi.
Au funcţionat ca bibliotecari, la această bibliotecă următorii: Bălănoiu Constantin, Chiriţă Aneta, Popa Floarea, Angelescu Florica, Coloji Constanţa, Busuioceanu Natalia, Istratie C. Ion, Popescu Gheorghe, Popa Ioana, Busuioceanu Nicolae, Gîngu Alexandru, Busioceanu (Niţă) Nicoliţa.
Din anul 1974 până în anul 1990, Biblioteca funcţionează cu o jumătate de normă. În această perioadă au fost bibliotecari următorii: Licu Ilie și Săndoiu Constanţa.
Din anul 1990, Biblioteca revine la normă întreagă. Bibliotecari: Petre Margareta şi Fîrtat Ilie ( din 1994).
În anul 1967 Biblioteca deţinea 4735 de volume. În 2019, 7300 volume (Monografia învăţământului grădiştean 1840-1989, 15-16).

Ilie Fîrtat Grădiştea