Bărbăteştiul este locul unde a stat ascuns primul lider comunist român (Gheorghiu Dej), după noaptea evadării

Bărbăteştiul este una din frumoasele comune de munte din Vâlcea, cu uliţe care se pierd sus, spre coama alpină, marcată la vest de Mănăstirea Pătrunsa şi legată de pârâul Otăsăului, unul din râurile care niciodată nu seacă, a cărui apă rece se spune că e binecuvântată de zeii care trăiesc sus, deasupra Builei şi Vânturariţa.

O comună cu case boiereşti, cu biserici vechi de piatră, cu o istorie dură, de aici în timpul fanarioţilor au plecat cei mai mulţi haiduci iar în anii 50 ai secolului trecut, bărbăteştenii nu s-au sfiit să ia cărarea codrilor şi să opună o rezistenţă armată regimului comunist care atunci se înfiripa.

Asta deşi, la Bărbăteşti, în anii 40, primul lider comunist al României, Gheorghiu Dej a fost apărat de Siguranţa Statului şi de aici a plecat spre Bucureşti, după noapte evadării.

Puţină lume ştie azi, că după evadarea sa din lagărul de la Târgu Jiu, primul lider comunist al României de după război, Gheorghe Gheorghiu Dej a urmat un parcurs prin judeţul Vâlcea, fiind adăpostit la Slătioara, Vaideeni, Bărbăteşti şi Râmnicu Vâlcea.

Evadarea lui Gheorghe Gheorghiu Dej a fost fixată pentru data de 12 august 1944, între orele 21-23. Înainte de despărţire, Gheorghiu-Dej a dat îndrumări lui Chivu Stoica, rămas în fruntea organizaţiei de partid din lagăr. La ora fixată, 21, cînd ştiau că se schimbă santinelele, pe sub gardul de sîrmă s-austrecurat doi oameni. Primul a ieşit Ion Vidraşcu, căruia organizaţia de partid din lagăr îi încredinţase misiunea de a veghea asupra vieţii lui Gheorghiu-Dej. Apoi a ieşit Gheorghiu- Dej. Pripasu îi aştepta. După schimbul de parole, au ieşit prin poarta de fier din fundul cimitirului şi au trecut şi de santinelele din faţa cimitirului şi a manutanţei. Traversînd drumul, au ajuns în parc, lîngă „Coloana fără sfirşit” a lui Brîncuşi, unde trebuia să vină maşina. După circa două ore de aşteptare au mers la depozitul lui Pripasu, unde, în jurul orei 2 noaptea, s-au întîlnit cu Roşianu, Maurer şi Dugăeşescu. Dej şi Vidraşcu au primit haine militare şi acte de identitate fabricate de partid.

Prima casă conspirativă folosită de fugari a fost la Milostea, comuna Slătioara (Vîlcea), la Constantin Ţundrea (membru P.N.Ţ.), aflată într-un zăvoi pe malul rîului Tărîia. Fugarii au ajuns aici în jurul orei 9,30. De aici, pe la orele 21,30, cu ajutorul învăţătorului Ioniţă Bărbulescu, evadaţii au ajuns noaptea, pe poteci nu prea umblate, în comuna Vaideeni.

De la Vaideeni, Gheorghiu Dej a ajuns la Bărbăteşti, în casa avocatul Petrişor Iliescu, mare moşier, şef al organizaţiei PNŢ din localitate.

La Bărbăteşti, liderul comunist a fost primit bine, a făcut baie, a primit o masă caldă, după ce stătuse ascuns pe dealul Măgura, în scorbura unui copac. La conacul lui Iliescu, Gheorghiu Dej se pare că nu se gândea că vor câştiga atât de scurt puterea. Acesta i.ar fi spus lui Iliescu că PMR-ul ar putea fi un aliat de nădejde al PNT-ului intr-un viitor posibil guvern, după ieşirea României din Război. Nu se ştia de împărţirea Europei de la Yalta, iar comuniştii români ştiau că ponderea şi importanţa lor politică în România era prea mică. Iliescu i-a pus la dispoziţie lui Dej maşina personală pentru a ajunge la Râmnicu Vâlcea, acolo unde a fost găzduit de preotul Iustinian Marina.

„Petrişor Iliescu a fost un moşier apreciat de oameni, era un tip corect, principial. Acum nu ştiu să spun de ce ţărăniştii aveau şi carnet PCR sau ajutau ilegalişti comunişti. Probabil că perioada era destul de tulbure şi un fler politic le spunea ce avea să urmeze”, spune Adrian Buşu, din Bărbăteşti.

Ce este însă de menţionat că, dintre toţi cei care l-au ajutat pe Dej în timpul evadării, Petrişor Iliescu este singurul care nu a cerut nimic după instaurarea oficială a regimului comunist în România. A reuşit totuşi să-şi păstreze conacul şi pentru o bună bucată de vreme proprietăţile. După anii 60, acesta s-a mutat în Olt, la Corabia.

De altfel istoria vremii spune că fusese primul politician din judeţ care trecuse la ţărănişti. Era şeful organizaţiei maniste din Bărbăteşti şi era moşier, avînd peste 100 ha de pămînt în satul mai înainte pomenit. În 1946 a candidat pentru parlament pe listele P.N.Ţ – Maniu. Cel puţin, el nu a fost persecutat de comunişti. A fost nevoit să se mute, pentru a fi rupt de vechile lui legături politice, din Bărbăteşti tocmai la Corabia, casa lui de acolo fiind amplasată chiar lîngă sediul partidului comunist din localitate.

„Bărbăteştiul are multe de oferit. Acum suntem în proces de dezvoltarea a zonei agroturistice şi a turismului monahal. Dar acestea pot fi legate de istorie. Nu strică pentru cei care nu cunosc istoria noastră să vadă etape ale României, să judece acum la rece dacă a fost bine sau rău. Iar eu cred că ar putea fi un obiectiv interesant de ştiut locul unde a stat Deja în 1944”, spune primarul Banacu.

Asta spunem noi, nu înseamnă o apologie a comunismului, în toate ţările cu o istorie tumultoasă, figurile, locurile, traseele ilegaliştilor marxişti produc turism, sunt picături de culoare. Cine nu poartă azi un tricou cu Che Guevara…?

Liviu POPESCU

Loading...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *