Posada vâlceană este confirmată de cronicarul polonez Maciej Stryjkowski, aducând dovadă o stâncă inscripţionată la Titeşti

Maciej Stryjkowski, născut în 21 martie 1547, în Strikow (Polonia), mort în 1593, scriitor, istoric, ambasador, cleric, un om ales de Dumnezeu, care a studiat la Cracovia, Padova, cunoscător de limbă poloneză, lituaniană, germană, rusă, latină, greacă.

A fost în misiuni diplomatice alături de Andrei Taranowski la Constantinopol (dec. 1574 – dec. 1575), ca trimiși ai Seimului polonez la sultanul Selim al II-lea și apoi Murad al III-lea.

În drumul lui a trecut și prin Moldova, Țara Românească și Transilvania, descriindu-ne localitățile Brăila, Buzău, Gherghița, București și Titești din Țara Loviștei. Acest lucru reiese din paragraful unde a dorit să vadă locul desfășurării luptei dntre regele Carol al Ungariei, ginerele regelui polonez Lokieska, în care precizează cum regele ungur Carol (Robert) ridicară un război năpraznic asupra domnului muntenesc, Basarab, fiind bătut cu desăvârșire prin stratagemă de către munteni și moldoveni, astfel încât cu puțini ai săi abia, abia au putut scăpa cu fuga în Ungaria. Pe locul bătăliei, domnii muntenești zidiră o biserică și ridicară trei stâlpi de piatră, pe care îi văzui eu însumi în 1574 întorcându-mă din Turcia, dincolo de târgușorul Gherghița, două zile de drum de la orașul transilvănean Sibiu în munți.

Monumentele pe care Maciej Stryjkowski le-a numit stâlpi de piatră se găsesc și azi în localitatea Titești, jud. Vâlcea, pe vechiul traseu care unea Transilvania (Sibiul) cu Curtea de Argeș și Rm. Vâlcea, iar pe unul dintre ele stă scris Slavă Sf. Treimi, Tatăl, Fiul și Sf. Duh, Slavă Maica Precistă, Născătoare de Dumnezeu, Sfântă, Slavă Voievodului Basarab, Voievodul Munteniei și pe ultimul rând, Slavă lui Tugomer Basarab, slavă în veci!.

Acest înscris a fost studiat și copiat în anul 1971 de profesorul universitar, specialist în slavistică, Damian Bogdan, care l-a publicat în revista locală Studii Vâlcene.

Domnia sa consemnează că această scriere ar fi cam din secolele XIII-XIV.

AP

Loading...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *