CET Govora a avut odată şansa de a deveni Centrala Viitorului….dar a ajuns între timp Centrala Trecutului

Puţină lume ştie că în anii 2010-2012, CET Goviora ar fi putut deveni o centrală fanion în România, una din cele mai moderne şi avangardiste centrale termice. Asta dacă un proiect elaborat de specialişti şi care deja intrase în implementare nu s-ar fi stopat. Adică de la o centrală care urma să fie centrala viitorului (cogenerare şi energii alternative) a ajuns azi să fie una a trecutului (consumatoare de cărbune inferior) şi la un pas de faliment. 

Poveşti din anul 2011…

SC CET Govora SA  este operatorul energetic al sistemului integrat de alimentare cu energie termică în regim centralizat (SACET) din Municipiul Râmnicu Vâlcea. Ea sigură producerea, distribuţia, dar şi furnizarea de energie termică sub formă de agent termic pentru încălzire şi apă caldă menajeră destinat consumatorilor individuali de tip urban din localitate pe baza unui contract de Concesiune al serviciului public de termoficare încheiat cu Primăria Râmnicu Vâlcea până în anul 2027.

Principala problemă a CET Govora constă în emisiile poluante de praf, oxizi de sulf şi de azot care însoţesc funcţionarea pe cărbune inferior, dar şi de bioxid de carbon.
În perioada 2011-1013 sunt cuprinse termenele de conformare a instalaţiilor mari de ardere (cazane enrgetice pe cărbune) aflate în dotarea CET Govora.

În conformitate cu Masterplanul şi Studiul de fezabilitate menţionate care au fost elaborate de ISPE Bucureşti în cadrul Programului de Asistenţă tehnică pentru pregătirea portofoliului  de proiecte – Termoficare Phare CES 200/018-147.03/08.03 Subproiectul 8 – RO 2006/018-147.04.03/08 vizând finanţarea proiectului prin Programele: “Program Operaţional Sectorial Mediu”, respectiv “Termoficare 2006-2015” s-a stabilit ca pentru asigurarea în regim permanent, respectând condiţiile de mediu şi de eficienta sursă de căldură a SACET Rm. Vâlcea, să fie următoarea:

– Cazanul C7 pe cărbune rămâne sursa de bază pentru termoficare urbană în regim de iarnă; Consiliul Judeţean Vâlcea în calitate de beneficiar şi CET Govora SA în calitate de operator au aplicat la Programul Operaţional Sectorial Mediu în  vederea retehnologizării acestuia;

Noua centrală, ECOCET Govora, este sursa de vară a sistemului de termoficare a oraşului Rm. Vâlcea şi va funcţiona paralel cu sursa de iarnă;

ECOCET Govora este proiect complementar Proiectului finanţat prin POS Mediu şi va fi realizat pe baza schemei de ajutor de stat sub formă  de certificate verzi instituit de Legea 220/2008 şi Legea 139/2010.

Centrala electrică de cogenerare urbană pe biomasă se poate realiza la CET Govora şi este o investiţie fezabilă din punct de vedere economic, răspunde pe deplin cerinţelor sociale – alimentarea cu căldură şi apă caldă a locuinţelor şi instituţiilor din localitate – şi este în concordanţă cu cerinţele legale de protecţie a mediului. Utilizarea biomasei sub formă de deşeuri lemnoase care provin din industria de prelucrare primară şi secundară a lemnului, precum şi a altor tipuri de biomasă din activităţi agricole, este neutrală în ceea ce priveşte emisiile de gaze cu efect de seră în atmosferă.

Tehnologia propusă pentru centrala de cogenerare pe biomasă  este una inovativă de centrală cu ciclu Rankine cu fluid organic (ORC), care are o vastă extindere în ultimii ani printre aplicaţiile de mică – medie putere în ţările cu tradiţie în utilizarea energiilor regenerabile pentru producerea de energie termică. Principiul de funcţionare al ciclului Organic Rankine Cycleeste similar cu al unei turbine cu abur, singura deosebire fiind dată  de utilizarea unui fluid organic ca şi agent termic al turbine în locul apei. Acest fluid organic are o structură moleculară  mai mare decât apa, ceea ce face ca turbina să  funcţioneze la o turaţie mai mică decât a turbinelor cu abur, având ca efect pozitiv reducerea presiunii şi a eroziunii asupra părţilor metalice şi a paletelor. Ciclul ORC are o eficienţă totală  de aproape 98% din puterea termică de intrare în turbină, aproximativ 20% este transformată în energie electrică, 78% în energie termică, cu foarte mici pierderi de numai 2% datorate izolaţiei termice, radiaţiei şi pierderilor în generator.

Puterea electrică a centralei proiectate este de 4.6 MWel din care se livrează în sistemul energetic 4.2 MWel, respectiv cantitatea de energie electrică anuală va fi de circa 34,000 MWh.

Energia termică livrată va acoperi integral necesarul de bază al populaţiei (consumul de căldură sub formă de apă caldă), respectiv o putere termică medie de 17,5 MW; Având o funcţionare de 8000 h/an, ECOCET Govora va putea sigura circa 120.000 Gcal./an din necesarul tot de circa 440.000 Gcal./an.

Cogenerarea energiei electrice cu producţia de căldură are rolul de a aduce în zona de profitabilitate noua investiţie pornind de la următoarele considerente:

Intenţia CET Govora de a asigura un serviciu de calitate, respectiv alimentarea continuă cu apă caldă la un tarif suportabil  pentru locuitori. Preţul final fără TVA estimat în 20 de ani de funcţionare pentru energia termică livrată la gardul centralei pe biomasă este de 23-26 EUR/Gcal.; acest preţ este compatibil cu tarifele la energia termică ale celorlalte surse existente sau proiectate pe platforma CET Govora: centrala pe cărbune existentă, respectiv centrala de cogenerare industrială pe gaze naturale aflată în stadiul de proiect.

Producţia de căldură are un caracter sezonier, dar ECOCET Govora este destinată regimului de bază – să  alimenteze timp de 8000 ore/an locuinţele cu apă caldă.

 Veniturile obţinute doar din vânzarea de energie termică nu pot justifica realizarea unei noi investiţii la CET Govora;

Centrala pe biomasă îndeplineşte simultan două caracteristici: se bazează exclusiv pe resurse regenerabile (în conformitate cu Legea 220/2008 şi cu Legea 139/2010) şi este o centrală electrică de cogenerare de înaltă eficienţă (în conformitate cu HG 219/2007 şi legislaţia secundară asociată);

Energia electrică produsă din surse regenerabile are acces preferenţial pentru a fi livrată în S.E.N. şi beneficiază  de o schemă de sprijin de tip “cotă fixă la distribuţie şi acordare de certificate verzi la producător”. Generarea de electricitate din biomasă este bonificată conform Legii 220/2008 cu trei certificate verzi per MWhel livrat în reţeaua publică de energie electrică.

Certificatele verzi se vor tranzacţiona pe piaţa deja existentă  şi gestionată de Operatorul  comercial OPCOM; Modificările şi completările la Legea 220/2008 aduse prin Legea 139/2010 prevăd acordarea de 4 certificate verzi pentru 1 MWhel, livrat în cazul în care cumulativ şi condiţiile de cogenerare de înaltă eficienţă sunt îndeplinite.

Obiectivul României impus de Comisia Europeană pentru anul 2020 este producerea din surse regenerabile a 24% din energia consumată, iar participaţia biomasei pentru realizarea acestui obiectiv, estimată  în “Masterplan biomasă pentru România”/2010, va fi de peste 51% din totalul surselor regenerabile utilizate pentru producerea de energie; în Masterplanul enunţat mai sus se prevede realizarea a cel puţin 100 de centrale pe biomasă cu capacitate de 5-10 MWel în România;

Energie electrică din surse regenerabile este prevăzută  să reprezinte 8,3% din total consum electricitate în anul 2010 şi 16,8% din total consum în anul 2020. Ultimul raport ANRE, din anul 2010, indica un raport de 0,6% energie electrică din surse regenerabile (verde) faţă de total consum energie electrică. Există deci un deficit major pe piaţa de certificate verzi în România.

Centrala electrică de cogenerare pe biomasă din oraşul Rm. Vâlcea va produce peste 34,000 MWhel energie verde, ceea ce vine în sprijinul realizării cotelor impuse de România.

Condiţionările proiectului:

  Pentru a beneficia de schema de sprijin cu certificate verzi, centrala trebuie pusă în funcţiune până la sfârşitul anului 2016;

 Această schemă de sprijin se aplică până la amortizarea investiţiei, dar nu mai mult de 15 ani de la punerea centralei în funcţiune;

  Noua centrală va asigura vara în regim continuu şi un total de 8,000 ore/an conform curbei de consum termic, necesarul de căldură sub formă de apă caldă de consum al oraşului Rm. Vâlcea;

  Terenul ocupat de noul obiectiv energetic, pentru amplasamentul centralei şi a depozitului operaţional de combustibil, reprezintă o suprafaţă de 2,500 m2 în zona neocupată din vecinătatea staţiei electrice de 110 KV CET Govora;

* Este necesară o suprafaţă de teren suplimentară de 3,000 m2 pentru realizarea depozitului de lemn stivuit. Amplasamentul depozitului primar de lemn va fi parte din terenul ocupat în present de stiva nr. 4 de cărbune, dar care nu va mai fi utilizată de CET Govora;

* Sunt necesare obţinerea avizelor de construire şi de funcţionare, în principal: Autorizaţia de construire, Avizul sau Acordul de mediu, Avizul Tehnic de Racordare la reţeaua electrică, Avizul de înfiinţare din partea ANRE. Autorizaţia din partea Inspectoratului de Stat pentru Situaţii de Urgenţă, Calificarea energiei etc..

Impactul asupra mediului

Centrala este un proiect în concordanţă cu directivele Europene şi legislaţia României de protecţie a mediuli. Producţia de energie din biomasă este neutrală faţă de emisiile de gaze cu efect de seră în atmosferă, iar înlocuirea sistemului de producere a energiei termice existente care se bazează pe cărbune pentru producerea de apă caldă conduce la evitare emisiei a circa 61,000 tone CO2 anual.

 Suplimentar, energia electrică produsă în cogenerare înlocuieşte la nivel naţional energie elctrică produsă din combustibili fosili, echivalent a unei emisii de 34,200 tone CO2/ an (s-a luat în considerare un factor de emisie mediu la nivelul României de 1.02 tone CO2/MWHel).

 Cenuşa este captată în filtre speciale dimensionate să limiteze emisiile de praf în atmosferă sub concentraţia admisă prin norme de 20 mg/ Nm3.

Cenuşa rezultată în urma arderii este depozitată temporar în containere închise, şi, fiind de provenienţă vegetală, poate fi utilizată ca fertilizator pentru sol în păduri sau chiar pentru culturile agricole. Poate fi de asemenea furnizată la fabricile de ciment sau la producerea de prefabricate din beton.

Depozitarea cernuşii nu implică decât rezolvarea aspectelor legate de spulberarea acesteia pe durata transportului. CET Govora dispune de facilităţi pentru livrarea produsului cenuşă uscată sau umectată pentru utilizare ca material de construcţii şi are sisteme suficient de dezvoltate pentru depozitarea ecologică a cenuşii.

Impactul social asupra sănătăţii şi bunăstării individului şi comunităţii

Centrala răspunde nevoii oraşului Rm. Vâlcea pentru un serviciu comunitar: alimentarea sigură şi permanentă cu apă caldă de consum la un preţ suportabil pentru nivelul mediu de venit al comunităţii. In pklus,sunt estimate 20 de noi locuri de muncă în centrală şi alte 25 de locuri de muncă în activitatea permanentă de colectare de biomasă.

Merită încheiat cu un detaliu extreme de important.Recupoerarea investiției s-ar realiza   prin comercializarea certificatelor verzi obținute  de  centrală.

Asta a fost o poveste frumoasă. În locul unei centrale pe cogenerare, ne-am trezit cu minele de la Berbeşti şi Alunu, aruncate de CEO ca pe măr stricat şi luate de bune de Consiliului Judeţean Vâlcea.

Mai mult, proiectul intrase în linie dreaptă şi semnase un precontract de finanţare cu BERD.

„Eram printre cei care se ocupau de pomovarea acestui proiect. O idee inovatoare la acea vreme în România iar proiectul chiar fusese prezentat la toate întâlnirile ca fiind un model pe care la un moment dat îl va implementa fiecare judeţ. Da, se semnase un precontract cu BERD şi deja un investitor plantase peste 60 de hectare cu salcie energetică între Olt şi Olteţ, în sudul României, special pentru centrala de la Vâlcea. Însă, din păcate, lucrurile frumoase se opresc iar Consiliului Judeţean din varii motive pe care nu le cunosc a stopat acest lucru”, spune Andrei Gheorghiu, în acea vreme membru în staful proiectului şi promoter al acestuia.

Ca un fapt divers, imediat după intrarea în insolvenţă, Gheorghiu a fost primul pus pe lista de restructurări, în mandatul lui Ludovic Zeilici.

„Da, cu puţină ambiție, acest proiect ar putea fi reluat si implementat în beneficiul locuitorilor din Râmnicu Vâlcea. Nu mai spunem de sănătate şi de viabilitatea acestei tehnologii în anii care vin”, mai spune economistul Andrei Gheorghiu, în prezent, lider al Uniunii Salvaţi România, filiala Vâlcea. 

Liviu POPESCU

Loading...

One comment

  • Almasi Nicolaie

    A fost odata o retea a CET-urilor din Romania care promovau acest sistem pe care l-ati prezentat cu foarte multe detalii tehnice. Reteaua se numea COGEN si valcenii erau lideri ai acesteia. Ing. Ion Dina va poate spune multe despre toate acestea…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *