Horezu, capitala regională a Olteniei, cel mai frumos oraş de suflet al României

Dacă Transilvania are o Sighişoara, Moldova străluceşte în Bucovina Sucevei, Muntenia rezistă prin Târgovişte, Oltenia are şi ea o capitală a frumosului, o capitală a eleganţei, aristocraţiei, decenţei, spiritualităţii, creştinătăţii, o capitală a pământului viu.

Aceasta este Horezu. Destinat şi ales chiar de Dumnezeu să fie singura citadelă a României de sub munte, dar care să aibă o poartă spre nord, Horezu este locul unde lumea se închide metafizic între stejarii seculari şi vecernia lui HorezuBrâncoveanu.

Horezu pleacă de sub pământ prin lut fermecat şi urcă la 1.600 metri altitudine, la meteora Vârful Romani. Da, nu este un neadevăr, Horezu este oraşul care se întinde pe patru dimenisuni, are şi lăţime, şi lungime, are înălţime, dar şi adâncime.

În adâncurile Horezului nu stă doar istoria strămoşilor frumoşi ai acestui oraş domnesc, nu, Horezu are rădăcini înfipte profund în lutul care a stat la baza creaţiei noastre ca oameni. Poate că Dumnezeu, când a vrut să-l facă pe Adam, a ales exact lutul hurezean pentru a duce mai departe moştenirea noastră ontologică, fiinţa noastră creatoare de frumos.

De aceea, Horezu este azi capitală UNESCO, două obiective de aici sunt trecute pe harta patrimoniului universal – biserica lumii, locul unde Brâncoveanu a trimis suflare de cult, Mănăstirea Hurezi, şi arta divină a modelării lutului de sub Horezu.

HorezuÎntre Măgura vie de la sud şi Vârfurile de 2.000 de metri de la nord, stă acest paradis al Vâlcii, loc unde Oltenia de Nord se întâlneşte cu Ardealul de Sud, şi bijuteria României, acest arhipelag de esenţe divine, iese la suprafaţă în cel mai frumos oraş al sufletului de România.

Pe străzile cu multe flori, printre palatele brâncoveneşti în miniatură, un autentic bonsai arhitectonic, ne plimbăm prin Horezu şi ştim că aici sfinţii au născut îngeri care au lăsat aripi meşterilor olari.

Acesta este Horezu, oraşul care s-a născut sub pământul sfânt, odată cu omul lui Dumnezeu, şi tinde să urce spre Cer, să-l caute pe Creator dincolo de vârful munţilor. Este povestea iubirii, de aceea, în jurul Horezului, sunt astăzi cele mai Horezufrumoase destinaţii, creându-se parcă un arhipelag urban şi spiritual de la Slătioara şi până dincolo de Pietrari, dinspre Vaideeni până la marginea Chiliilor din Oteşani.

Acesta este oraşul-capitală al Olteniei, cel mai frumos oraş de suflet românesc.

Horezu a avut din nou festivalul etalon – Cocoşul de Hurez. Şi vreau să spun ceva care nu-mi place totuşi.

Din păcate, acest festival oferă doar 1 sfert din cinstea cuvenit meşterilor populari. 3 sferturi din aceste zile sunt alocate tarabagiilor, comercianţilor de haine, chinezării, vechituri. Un fel de Târg de la Goranu, mutat la Horezu, dar mult mai insaluburu.

Parcă ne batem joc de acest simbol, al meşterului popular, când vindem jeansi second hand din Olanda, mici de Deduleşti, jucării din Shanghai şi alte lucruri care nu au nimic în comun că tradiţiile.

Poate că autorităţile văd asta şi anul 2020, ne va găsi chiar cu un festival al meşterilor populari, nu o combinaţie de Dovali cu Arta.

Liviu POPESCU

3 comments

  • Cand banii si interesul sunt pusi pe primul loc,,asa va fi intotdeauna,o sarbatoare a mesterilor populari, se transforma intr-un talcioc..Lacomia de a mai oferii un stand , de a mai face loc unui comerciant,de a mai inhata un banut din taxa de participare,indiferent ce vinde sau expune, nu poate duce decat la acest lucru.Si asa se va intampla atata timp cat cei ce se ocupa cu astfel de organizari si evenimente nu sunt dedicati decat sa traga la final o linie si sa faca socoteli de profit.Ce ne dorim ….asta avem sau vom avea.. Sa nu uitam .un lucru …un turist , un vizitator , nu va venii niciodata la o manifestare de acest gen atras de mici, sau blugi secon -hand.
    Horezu este capitala UNESCO datorita mesterilor populari ,acesti oameni care indiferent de vremuri, sustinuti sau nu , au dus traditia , mestesugul mai departe.

  • valceanul din tata-n fiu

    Din pacate ai dreptate popescule….dar acest lucru arata si nivelul de subcultura al celor care fac asa ceva. Atat al celor care aproba, cat si al celor care vin cu produsele mai sus mentionate. Romanii trebuie sa creasca intai in constiinta, atata timp cat inca se intampla asa ceva, avem slabe sperante sa se schimbe ceva in aceasta tara…..

    oamenii sunt cu foamea-n glanda, cauta prin orice mijloace sa mai faca un ban, cui ii pasa de o strachina sau niste ulcele de lut, daca poate sa vanda niste chinezarii sau blugi second?

    dati de lucru cetatenilor, asígurati-le salarii decente, educati noile generatii cum se cuvine si nu vor mai exista apoi astfel de situatii.

    Jos cu toata clica mafiota care a pus tara in genunchi !

  • Contele 25

    Targul ceramicii populare romanesti nu a fost nicioadata invadat de produsele de care a-ti amintit…e adevarat ca de la inceputuri a avut doua sectiuni platoul stejari cu ceramica si piata saptamanala cu comercianti pacat de o asa nemultumire dupa ce rangul de capitala a Olteniei a fost asa frumos si adevarat descris! Partea comerciala sustine partea artistica intr-un moment in care cultura nu este sustinuta ci doar impozitata!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *