Unic în Vâlcea: Sistem CRIB de alimentare cu apă în Oteşani, cel mai „european” sistem de captare a apei subterane

În comuna Oteșani funcționează cel mai modern sistem de alimentare cu apă – Sistemul Crib, pun sistem economic şi care foloseşte apele din pânza freatică, printr-un complex sitem de colectare, epurare şi pompare.

Sistemul CRIB

Drenurile sunt tuburi din beton simplu monolit sau prefabricat, din beton armat monolit sau prefabricat, din azbociment, din materiale plastice, sau din ceramică (în cazul apelor cu duritate sub 4 grade şi care conţin peste 8 mg/l CO2) cu orificii circulare având diametrul de 1 cm spre exteriorul drenului şi de 1,25-1,50 cm spre interiorul acestuia. La tuburile din beton orificiile vor fi realizate prin aşezarea în cofraj a unor dibluri calibrate.

Tuburile se montează, în general, la baza stratului acvifer pentru a putea intercepta întregul curent subteran (dren perfect), cu panta minimă de 0,001 către un puţ colector sau o cameră colectoare (fig. 2.24). La schimbarea de direcţie sau de pantă şi în aliniament (la distanţa de 60-80 m în cazul diametrelor mici şi de cel mult 100 m în cazul drenurilor nevizitabile vizitabile cu înălţimea interioară mai mare de 0,80 m) se prevăd cămine de vizitare din beton, cu diametrul minim de 1 m, cu radierul mai coborât cu cel puţin 0,50 m faţă de radierul drenului (pentru colectarea nisipului) şi cu capacul mai sus cu minimum 0,70 m faţă de teren iar în locuri inundabile, deasupra nivelului apelor mari, cu asigurarea de 1 , ţinându-se seama şi de suprapunerea efectului valurilor. La captările pentru apa potabilă accesul în cămine şi puţuri colectoare va fi prevăzut cu capace sau şi uşi metalice, cu un sistem de încuietoare corespunzător, iar ventilaţia cu site la cămine se așează la cel puţin 2 m deasupra nivelului de gardă al accesului.

Tuburile folosite la dren sunt prevăzute cu mufă sau cep şi buză. În jurul şi deasupra drenurilor se aşează un strat filtrant de piatră spartă sau pietriş, cu mări-mea minimă a granulelor mai mare decât diametrul minim al orificiilor. Acest strat va avea grosimea de 0,40 m şi se va ridica deasupra drenului, cel puţin până la nivelul hidrostatic minim al apei subterane. Dacă în stratul acvifer predomină nisipul, se execută în jurul drenului un filtru invers, compus din cel puţin două straturi de granulaţii, în funcţie de compoziţia granulometrică a nisipului din stratul acvifer şi de dimensiunile orificiilor drenului.

Pentru asigurarea unei alimentări neîntrerupte şi pentru realizarea spălării cu contracurent a fiecărui crib şi a conductei respective, folosind apa prelevată cu celelalte criburi se prevăd minimum două criburi interconectate cu funcţionare independentă.

De altfel acest sistem este unic în judeţul Vâlcea, vorbim de un  proiect european care este folosit cu succes în statele comunitare. Atât captarea apei cât şi staţiile de epurare sunt foarte economice şi au o eficienţă ridicată, costuri reduse şi nu ocupă spaţiu.

„În primă fază noi am încercat să mergem pe varianta clasică a puţurilor forate. Dar toate locurile unde am forat au dat de apă sărată la nici 200 de metri adâncime. Atunci proiectanţii au venit cu acest sistem CRIB. Iniţial am fost destul de ezitant privind randamentul unui astfel de sistem de care, sincer, nu auzisem. Apoi ne-a fost explicat şi a fost declarat eligibil pentru fonduri europene. Categoric este mult mai redus în costuri faţă de sitemul clasic al puţurilor forate”, spune primarul din Oteşani, Mircea Oprişor.

AP

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *