„Transilvania Bogată” era mult mai… săracă decât România în preajma Marii Uniri de la 1918

Uneori, acest mit al ardelenilor care, în 1918, au luat în spate o Românie feudală şi înapoiată, plină de „mitici”, se transformă într-o declaraţie metalizată, care nu face decât să aţâţe orgolii peste munţi şi să adâncească aceste clivaje dintre sibieni şi vâlceni, clujeni şi teleormăneni, timişoreni şi mehedinţeni sau între Transilvania şi restul lumii.

În realitate, lucrurile nu stau chiar aşa, Transilvania şi Bucovina erau cele mai sărace zone din Imperiul Austro-Ungar, în condiţiile în care Regatul intrase în era industrială – Bucureşti, Ploieşti, Galaţi, Constanţa, Craiova deja erau adevărate enclave industriale.

Să privim harta economică de la 1918. Vechiul Regat avea un PIB, la 1918, de 18,5 lire sterline. Nu este un PIB mare, dar se află peste cel al Bulgariei, de 13,5 lire, şi peste cel al Imperiului Rus – 12,5 lire sterline.

Provinciile care au revenit României după Marea Unire aveau următorul PIB – Transilvania – 16,6 lire sterline, Bucovina – 13,3 lire sterline şi Basarabia – 11,3 lire sterline.

Regatul preia, astfel, 3 provincii destul de sărace şi reuşeşte totuşi, în decurs de 20 de ani, să le omogenizeze.

În fostul Imperiu Austro – Ungar, doar Dalmaţia era sub Bucovina, având un PIB de 10,9 lire. Nici Galiţia poloneză nu o ducea pe roze. În schimb, actuala Cehie avea al doilea PIB după Viena, 31,4 lire faţă de 39,2 lire, cât era produsul în capitala Austriei.

În prezent, nu există chiar o prăpastie între Transilvania şi Vechiul Regat. Judeţe precum Sălaj, Harghita, Covasna, Bistriţa Năsăud, Maramureş, Hunedoara sau Caraş Severin nu sunt cu nimic deosebite faţă de Vaslui, Teleorman, Botoşani, Ialomiţa etc.

AP

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *