Pia Brătianu (Pleşoianu), numită şi Bunica României Mari, vâlceanca din Livezi care a schimbat cursul istoriei României Moderne

Din păcate, în sumarul editat azi, cu ocazia zilei de 8 Martie, de către Direcţia pentru Cultură Vâlcea, lipseşte un personaj care a dat curs modernităţii României. Una din femeile care au fost hărăzite de destin pentru a schimba cursul istoriei.

Sperăm că este doar o scăpare a celor de la Cultură…

Poate că nicăieri în altă parte de Românie nu a existat o poveste atât de frumoasă – uriaşă prin simbolul istoriei naţionale, prin ceea ce a urmat – aşa cum este la Livezi.

Comuna Livezi. Aparent un nume banal, inspirat de miile de pomi care urcă până spre Tina sau spre Dealul Faurului, ultimele coline ale Văii Olteţului, aşa se prezintă o comună de istorie, de frumos.

De aici sau aici s-a născut istoria modernă a României. Pentru că, dacă nu era Livezi, România nu avea un secol absolut grandios de istorie, de Diplomaţie.

PiaDacă nu exista Livezi, România nu ar fi avut doi premieri, nu ar fi avut o monarhie impecabilă, nu ar fi avut un rol determinant în Europa sfârşitului de veac XIX şi jumătatea celui de-al XX-lea.

Valea Olteţului este, aşa cum am mai scris, o mică Vale a Loirei de România. De sus, de la Mateeşti şi până la Otetelişu, aici au trăit unii din marii aristocraţi ai României Moderne.  O comună cu patru mici castele boiereşti este Liveziul.

Pârâienii şi Pleşoienii au marcat un destin al acestui frumos judeţ şi, apoi, pe cel al României. De fapt, liberalismul s-a născut la Vâlcea, odată cu Pia Pleşoianu.

Una din fetele cele mai frumoase ale Văii Olteţului este Pia Pleşoianu, o fetiţă cu cosiţe negre, băieţoasă, care, nu de puţine ori, îşi păcălea doica şi fugea la râu cu băieţii satului sau care, la şcoala primară, mai mult îl enerva pe dascălul Păstraşcu, în loc să fie cuminte, aşa cum i se cade unui vlăstar de boier.

O copilărie de rai, cum se spune, până la 10 ani, pentru că destinul ei se schimbă, din păcate, cu totul atunci când Evghenia Pleşoianu moare de friguri.  Asta se întâmpla în 1849.

Pia se prăbuşeşte dintr-un paradis al dealurilor frumoase din Livezi, se închide şi se maturizează rapid, devenind din ce mai taciturnă. Tatăl său, aşa cum era moda vremurilor, o trimite pe Pia la pension la Craiova. Din păcate, necazul o loveşte din nou. Atunci când tânăra face 15 ani, moare şi Luca Pleşoianu, iar Pia este nevoită să întrerupă şi pensionul şi intră sub tutela unor unchi bătrâni, boierii Vlădescu.

Pia 2Aceştia, de teamă ca nu cumva să se piardă moşia de zestre a fetei, se decid să o ducă pe Pia la mănăstire. Astfel, la 16 ani, Pia devine monah la schitul Ostrov, fiind cea mai tânără călugăriţă din schit. Este îndrăgită imediat de stareţă, de Maximilia. Şi devine ajutorul acesteia. Numai că minunea sau povestea frumoasă acum începe.

Fratele Maximiliei nu este altul decât un boier argeşean, Ion Brătianu. Acesta vine în vizită destul de des la sora sa, abia intrase în politică, iar Maximilia, alături de Teodor, a fost printre cei cu care se sfătuia la luarea de decizii.  Frumuseţea Piei nu avea cum să treacă neobservată de Ion. Între cei doi apare o idilă, deşi diferenţa de vârstă era de aproape 20 de ani.

Cei doi decid să-şi asume relaţia lor de iubire, pentru a nu apărea vreun scandal în cadrul bisericii, şi, deşi tutorii Piei se opun, relaţia lor se încheie cu un mariaj. Cununia lor se întâmplă chiar la Ostrov.

De aici se schimbă din nou viaţa Piei. Se mută la conacul de la Ştefăneşti Argeş, prietena sa cea mai bună este Maria Rosetti, soţul acesteia, Constantin, şi Ion fiind, de fapt, fondatorii Partidului Naţional Liberal.

La Ştefăneşti se pun bazele monstruoasei coaliţii care va culmina cu demiterea lui Ioan Cuza. Şi tot la Ştefăneştii de Argeş se discută numirea unui nou lider politic la Bucureşti.  Rolul Piei este aici fundamental. Să nu omitem: Pia devine una din primele doamne ale României, învaţă engleză, franceză, istorie, dobândeşte ample cunoştinţe de istorie politică.

Pia genericApare varianta unui principe străin. Dar costa o avere aducerea acestuia pe tron. Şi aici intervine moşia de zestre a Piei, de la Livezi. Pia nu stă pe gânduri, deşi, în acea vremea, moşia de zestre era sfântă, nu se înstrăina sub nicio formă, era o „legacy”, siguranţa în cazul unei nenorociri.

Pia Brătianu vinde moşia de la Livezi, iar cu banii din vânzare este adus pe tron Carol I. Ion Brătianu este cel care se duce personal şi îl aduce în ţară pe vitorul monarh al României.

Pia și Ion C. Brătianu au avut opt copii, trei băieți și cinci fete, prima dintre acestea, Florica, murind la vârsta de numai trei ani. În memoria ei, Ion Brătianu va denumi reședința de la Ștefănești cu numele cu care a intrat în istorie: „Florica”. Ceilalți copii au fost: Sabina (1863-1941, căsătorită cu doctorul Constantin Cantacuzino), Ion (1864-1927, prim-ministru), Dinu (1866-1950, inginer constructor), Vintilă (1867-1930, prim-ministru), Maria (1868-1945, mama poetului Ion Pillat), Tatiana (1870-1940) și Pia (1872-1946, căsătorită Alimăneșteanu).

Mărturiile celor care au cunoscut-o pe Pia Bratianu o descriu ca pe „o ființă de o rară modestie și de o nobilă simplitate, trăsături cultivate prin educație. Mândră din fire și nu lipsită de o sclipitoare ironie, a avut aceeași înțeleaptă seninătate în fața bucuriilor și a durerilor vieții.”  La rândul său, istoricul Ioan Nistor spunea că ea a reprezentat „zeitatea nevăzută care a suflat vânt bun în pânzele corabiei cu care Brătienii au navigat bărbătește și cu mult folos pentru țară prin furtunile istoriei noastre”.

Liviu POPESCU

4 comments

  • Gheorghe Corneliu

    Ce ne facem astăzi,cu numele acestea ” din față” care nu au niciun fel de strălucire???

  • Multumesc mult domnului Liviu Popescu pentru articolul despre Pia Bratianu Plesoianu.
    Deoarece sunt o stranepoata a Piei Plesoianu as dori sa fac o rectificare la articol: Pia nu a fost monah,calugarita la manastirea Ostrov. Acolo,insa,s-a casatorit cu IC Bratianu.
    Sabina Cantacuzino scrie despre intalnirea dintre Pia si Ion in salonul bunicilor ei, Capelleanu. Iancu Capelleanu,fiind prieten si admirator al lui Bratianu,l-a invitat pe acesta la o partida de loto. Acesta a fost momentul descris de Sabina pag 47,Din viata familiei IC Bratianu,1821-1891.

  • Despina Skeletti Budișteanu

    Cum se intamplă ca se leagă una cu alta. Prin alianța matusei mele Marta Frumusanu cu un Capeleanu sunt si eu ruda cu Pia Bratianu. Ce spui stimata vară Adriana de aceasta coincidență. E mică lumea ca in familiile regale unde sunt toti aproape rude intre ei. Cum ziceam intr-un comentariu mai sus : ce bine ca au fost toti stramosii nostri. Stie Țara pe ce se sprijină și așa poate avea încrederea că baza e solidă și se poate merge mai departe. Multumesc Adrianei pentru că m-a pus la curent cu cele de mai sus.

  • Maria Matara.

    Există o legătură între Pia Plesoianu și deputatul Liviu Plesoianu?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *